Sfinții Constantin și Elena: semnificația sărbătorii, tradiții și rugăciuni care se citesc în această zi

Sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena, celebrată anual pe 21 mai, este una dintre cele mai importante zile din calendarul ortodox. Peste 1,7 milioane de români își serbează onomastica în această zi, iar în multe zone ale țării se păstrează tradiții și obiceiuri vechi, legate de protecție, sănătate și belșug.

Biserica Ortodoxă îi cinstește pe Sfântul Constantin cel Mare și pe mama sa, Elena, pentru rolul esențial pe care l-au avut în răspândirea creștinismului și în apărarea credinței creștine. Cei doi sunt numiți în tradiția ortodoxă „întocmai cu Apostolii”, datorită contribuției lor la consolidarea Bisericii Creștine.

Cine au fost Sfinții Constantin și Elena

Sfântul Constantin cel Mare s-a născut în cetatea Naissus, actualul oraș Niș din Serbia, în secolul al III-lea. El a rămas în istorie ca primul împărat roman care a sprijinit oficial creștinismul și a pus capăt persecuțiilor împotriva creștinilor.

Potrivit tradiției creștine, înaintea unei lupte decisive împotriva lui Maxențiu, Constantin ar fi văzut pe cer semnul crucii și mesajul „Întru acest semn vei învinge” („In hoc signo vinces”). După această experiență, împăratul ar fi ordonat ca simbolul crucii să fie pus pe steagurile armatei sale. Victoria obținută ulterior a fost considerată un semn divin.

În anul 313, împăratul Constantin a emis Edictul de la Milano, act prin care creștinismul a devenit religie permisă în Imperiul Roman. Acest moment este considerat unul dintre cele mai importante din istoria creștinismului european.

Mama sa, împărăteasa Elena, este cunoscută pentru pelerinajele făcute în Țara Sfântă și pentru construirea mai multor biserici importante. Tradiția spune că ea a descoperit crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos, motiv pentru care sărbătoarea celor doi sfinți este strâns legată de simbolul Sfintei Cruci.

Semnificația religioasă a sărbătorii

Pentru credincioșii ortodocși, ziua de 21 mai este asociată cu protecția divină, întărirea credinței și biruința binelui asupra răului. Sfinții Constantin și Elena sunt considerați ocrotitori ai familiei, ai bisericilor și ai celor aflați în suferință.

În tradiția populară românească, această zi marchează și un moment important pentru agricultură și pentru viața pastorală. În unele regiuni, sărbătoarea mai este cunoscută și sub denumirea de „Constantinul Puilor”, fiind considerată o zi dedicată păsărilor de pădure și protecției recoltelor.

Potrivit obiceiurilor vechi, după această dată nu se mai seamănă porumbul, meiul sau ovăzul, deoarece se spune că tot ce este semănat după 21 mai nu va rodi bine.

Tradiții și obiceiuri de Sfinții Constantin și Elena

În multe zone din România există credința că în această zi nu este bine să se lucreze pământul. Oamenii evită să sape, să plivească sau să desfășoare activități agricole, de teamă că păsările ar putea distruge recoltele.

Tot în această zi, gospodarii aprind focuri în curți sau la marginea satelor, obicei considerat protector împotriva spiritelor rele și al bolilor. În unele comunități pastorale, oile sunt trecute prin fum pentru a fi ferite de necazuri pe perioada pășunatului.

Femeile obișnuiesc să stropească gospodăria cu aghiasmă și să folosească tămâie pentru alungarea energiilor negative. În alte zone există tradiția ca la biserică să fie duși trei bujori îmbobociți, considerați simbol al armoniei și al păcii în familie.

Bujorul este asociat în mod special cu această sărbătoare și este văzut ca o floare a echilibrului și a prosperității.

• Ziua de 21 mai era cunoscută în popor și ca „Constantinul Puilor” sau „Constantin Graur”, fiind considerată sărbătoarea păsărilor de pădure.
• Se credea că păsările își învață puii să zboare în această perioadă, motiv pentru care oamenii evitau să muncească la câmp.
• În această zi nu se săpau ogoarele, nu se pliveau ierburile și nu se făceau munci agricole, pentru ca recoltele să nu fie distruse de păsări.
• Potrivit tradiției populare, 21 mai era ultima zi în care se mai puteau semăna porumbul, meiul și ovăzul. Se spunea că tot ce este semănat după această dată se usucă.
• În comunitățile pastorale, acum se stabilea cine va fi baciul stânei și cine va păzi turmele pe timpul pășunatului.
• Tot în această zi se măsura laptele oilor și se nota pe răboj cantitatea fiecărui proprietar.
• Pentru protecția casei și alungarea răului, femeile stropeau gospodăria cu aghiasmă și aprindeau tămâie.
• Pentru sănătate și bunăstare, oamenii mergeau la biserică cu bujori îmbobociți, flori de lămâiță, pâine și dulciuri făcute în casă.

Ce nu ai voie să faci de Constantin și Elena

Conform tradițiilor populare, în ziua Sfinților Constantin și Elena nu este recomandat:

• să se lucreze pământul;
• să se spele haine;
• să se facă treburi grele în gospodărie;
• să se poarte conflicte sau certuri în familie.

În credința populară, cei care nu respectă ziua de sărbătoare pot avea parte de pagube, ghinion sau neînțelegeri în casă.

De asemenea, bătrânii spuneau că această zi trebuie petrecută în liniște și rugăciune, pentru ca familia să aibă pace și sănătate tot anul.

Rugăciune către Sfinții Constantin și Elena

Una dintre cele mai cunoscute rugăciuni rostite pe 21 mai este dedicată celor doi sfinți protectori:

„Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, după Dumnezeu şi Maica Domnului, voi sunteţi nădejdea noastră şi folositorii noştri; voi ne sunteţi nouă bucurie în vremea necazului, voi ne ocrotiţi în nevoi şi ne ajutaţi.

Voi sfintelor mănăstiri şi biserici le sunteţi păzitori; pentru aceasta cădem înaintea voastră cu lacrimi, rugându-vă să nu încetaţi a ne ajuta nouă, neputincioşilor, ci mijlociţi la Dumnezeu şi la Preacurata Lui Maică şi Pururea Fecioară Maria, ca şi pe noi să ne păzească fără prihană şi pe toţi să ne întărească în credinţă, până la sfârşitul vieţii, spre mântuirea sufletelor noastre.

Amin!”

Credincioșii citesc în această zi și Acatistul Sfinților Împărați Constantin și Elena, dar și Troparul dedicat lor, considerate rugăciuni pentru protecție, întărirea credinței și liniște sufletească.

Numele sărbătorite pe 21 mai

Printre cele mai întâlnite nume sărbătorite de Sfinții Constantin și Elena se află:

• Constantin;
• Costel;
• Costică;
• Elena;
• Ileana;
• Lenuța;
• Ilinca;
• Leana.

Potrivit datelor oficiale, sute de mii de români își serbează onomastica de Sfinții Constantin și Elena. Printre femei, numele Ileana este purtat de peste 111.000 de persoane, în timp ce aproximativ 86.000 se numesc Elena. Alte variante populare sunt Lenuța, purtat de peste 63.000 de femei, și Ilinca, nume întâlnit la aproape 19.000 de românce.

În cazul bărbaților, Constantin rămâne unul dintre cele mai răspândite prenume din România, cu aproximativ 470.000 de persoane care îl poartă. De asemenea, foarte întâlnite sunt și variantele Costel sau Costică.

Sărbătoarea rămâne una dintre cele mai importante din luna mai, atât din punct de vedere religios, cât și cultural, fiind păstrată cu respect în numeroase familii din România.