Esti aici
Femeia.ro > Timp liber > Mister: Poate fi prevăzut viitorul?

Mister: Poate fi prevăzut viitorul?

Din cele mai vechi timpuri, omul şi-a dorit să ştie care va fi soarta lui, a familiei, a comunităţii, ba chiar şi a omenirii. Încă din zorii istoriei încerca să afle cât mai multe de la zeii care, nu-i aşa, ştiau şi începutul, şi sfârşitul, ca orice divinitate care se respectă.

Oamenii au început să se uite după semne care să le desluşească viitorul. Au venit profeţii care, în urma unor revelaţii, divine sau de altă natură, au anunţau ce va să vină. Apoi, din ce în ce mai mulţi oameni „cu puteri“ au prevestit catastrofe şi apocalipse, pentru că, după prorocirile biblice, nu s-au mai pomenit prea multe prevestiri de bine. N-ar fi atât de dramatic (e bine să cunoști când şi cum vine răul ca să ştii cum să te aperi) dacă multe dintre aceste predicţii n-ar fi escrocherii. Dincolo de asta, nu avem cum să nu luăm în seamă previziunile care, într-un fel sau altul, s-au adeverit de-a lungul istoriei.

Profeţii

Vechiul Testament este plin de profeţii. Unii proroci au anunţat venirea lui Mesia, alţii – Naşterea fără prihană, mulţi dintre ei prevedeau războaie sau eliberări, ani de restrişte sau, dimpotrivă, de ieşire din necazuri. Numai că profeţii, spun Părinţii Bisericii, aveau „harul înaintevederii“ de la Dumnezeu. Altfel spus, nu ghiceau viitorul, ci, pentru că erau curaţi şi cu mare credinţă, divinitatea le încredinţa secretele vremurilor şi întâmplărilor viitoare. Pentru a-i pune în gardă pe oamenii de rând, poate numai pentru a-i face mai credibili pe aceia care, pe lângă profeţii, propovăduiau precepte morale. Tot de atunci, din vremurile biblice, a rămas şi vorba, îndemn al Mântuitorului: „Feriţi-vă de prorocii mincinoși, care vin la voi în haine de oi, iar pe dinăuntru sunt lupi răpitori“. (Matei 7, 15) Se spune că ultimul profet a fost sfântul Ioan Botezătorul, cel care L-a anunţat pe Iisus.

Nostradamus

Cine n-a auzit de catrenele lui Nostradamus? Cine n-a încercat să descifreze prezicerile francezului?

Scrise în franceză, dar cu expresii şi cuvinte din limbile uzitate intens la mijlocul secolului al XVI-lea (primele catrene au fost publicate în 1555), prezicerile lui Nostradmus au făcut epocă. Cei care l-au studiat cu pasiune zic că a prezis domnia lui Napoleon, dar şi ascensiunea lui Hitler, asasinarea preşedintelui Kennedy, dar şi al Doilea Război Mondial. Dacă citeşti catrenele, om simplu fiind, ţi-e greu să faci legătura între „predicţie“ şi faptul istoric. De altfel, scepticii spun că şi Nostradamus, asemenea Pythiei din Grecia Antică, făcea profeții în coadă de peşte, adică destul de vagi, tocmai pentru a fi interpretate în funcţie de conjunctură.

Vremea

În literatura SF există posibilitatea prezicerii (şi chiar a schimbării) viitorului pe baza unor complicate modele matematice. Modele care, deocamdată, se aplică la… predicția (ca să ne aflăm în temă) vremii. Dar nici aici nu funcţionează pe termen lung. Fiindcă vremea poate fi prognozată destul de precis doar pe termen scurt. Pe termen lung, lucrurile se complică, iar posibilitatea ca prognoza să fie exactă scade exponenţial de la a treia zi încolo, mai ales în zonele unde pot interveni mai multe variabile (curenţi, furtuni etc.). Se spune că, dacă vrei să prognozezi cum va fi vremea peste exact un an, vei fi mai aproape de adevăr dacă vei zice că va fi exact ca anul acesta decât dacă vei aplica cele mai complicate modele matematice. Prin urmare, vremea pe termen lung poate fi mai degrabă „prezisă“ statistic decât matematic.

Catastrofele

Simplificând, acesta este motivul pentru care nu se pot prevedea cataclismele naturale. Cutremure, tsunami, tornade, uragane nu pot fi prevăzute. Pot fi depistate, să spunem, în momentul declanşării, ceva mai devreme decât le percepem noi, cei afectaţi. Prin urmare, pretenţia celor care spun că mâine sau peste două luni va fi un cutremur este absurdă. Sau este vorba, încă o dată, de escrocherie. Poţi observa periodicitatea, condiţiile favorabile declanşării unui cataclism, dar nu poţi prevedea exact desfăşurarea lui.

La mijlocul anilor ’50, NASA promitea că până în anul 2000 va fi construit pe Lună un oraş adevărat. Aselenizarea din 1969 a fost primul pas „măreţ“. Ei bine, astăzi există tehnologia necesară pentru aşa ceva, dar costurile imense împiedică „împlinirea profeţiei“.

Futurologia

Este şi nu este o ştiinţă. Termenul  a fost utilizat prima dată de politologul german Ossip Kurt Flechtheim, în 1943, el considerând futurologia o sinteză între ideologie și utopie – fără a emite pretenții că ar avea un caracter științific, chiar dacă tradus, termenul înseamnă „ştiinţa viitorului“.  Dacă atunci futurologia era mai mult un divertisment, astăzi încearcă să se impună ca ştiinţă a… aflării viitorului. Nu în sensul prezicerii anumitor evenimente, ci mai degrabă al predicţiei anumitor nevoi ale omenirii peste zece sau 20 de ani. Tendinţele sunt stabilite (evident, interesați de astfel de prognoze sunt marile concerne multinaţionale, dar şi oamenii politici) pe maximum 50 de ani şi rareori acestea intră în detalii. De pildă, spaima omenirii pe la finele secolului al XIX-lea era suprapopularea (care ar fi dus la foamete şi pandemii fatale). Se pare însă că aceasta încă nu este o problemă şi nici nu pare a deveni o problemă. Ca urmare a scăderii natalităţii, dar și a producţiei rapide de hrană.

Epilog

Dacă nici vremea de peste o săptămână nu poate fi prognozată cu acurateţe, cum să prevedem viitorul? O mulţime de variabile intervin, așa cum spuneam, și dau peste cap orice model.

Scriitori înaintea vremii lor

Scriitorii de literatură ştiinţifico-fantastică sunt deja consideraţi un fel de profeţi ai lumii noi, cel puțin din punctul de vedere al evoluţiei ştiinţei şi tehnicii de-a lungul anilor.

Jules Verne. Este cel mai cunoscut, mai accesibil, mai iubit de adolescenţi. Acum, multe dintre aventurile eroilor lui par banale, dar să vorbeşti despre un submarin electric (20.000 de leghe sub mări) în 1870, cu 90 de ani înainte ca acesta să fi fost inventat, e o performanţă. De fapt, Simon Lake, unul dintre pionierii submarinelor, povestea că a fost serios influenţat de cartea francezului. Aşadar, profeţie sau…

Jonathan Swift. Părintele lui Gulliver povestea în 1735 despre cei doi sateliţi ai planetei Marte. Aceştia au fost descoperiţi însă abia 147 de ani mai târziu.

H. G. Wells. Autorul Omului invizibil şi al Maşinii timpului a fost şi el profet. A prezis cu mai bine de 60 de ani înainte apariţia uşilor automate cu senzori, a mesageriei vocale, a bombei atomice.

Efectul fluture

Teoria este ceva mai complexă, dar, dacă ai văzut prin filmele despre călătorii în timp cât de catastrofal/benefic este un mic detaliu (o rochie de altă culoare sau coşul de cumpărături mai încărcat decât originalul) în evoluţia (schimbată) evenimentelor, îţi va fi uşor să înţelegi esenţa: chiar şi bătaia de aripi a unui fluture poate schimba viitorul. Efectul de fluture este enunţat astfel: mișcarea aripilor unui fluture azi şi aici poate produce o mică schimbare a atmosferei. Din această cauză și de-a lungul unui interval de timp, peste o lună poate, o tornadă care trebuia să lovească coasta Indoneziei nu se va mai forma. Sau, din contră, tocmai din această cauză va apărea.

Citește și:

Misterul unei iubiri eterne

Mister – un zbor care a durat 47 de ani!

Misterul zilei de nastere

Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr.37/17.09.2015

Autor: Irina Tudor Dumitrescu

Sursa foto: pixabay.com

Comments

comments

Lasă un răspuns

Sus