Tradiția poporului român a fost țesută cu măiestrie de străbuni pe cămășile de muncă sau de sărbătoare. CristinaChiriac a dat o nouă viață iilor țesând aceste mesaje criptate pe pânze noi. Așa s-a născut „Flori de ie“.
Afacerea s-a dezvoltat și povestea continuă cu modele urbane în care sunt integrate simboluri tradiționale. Trecerea a fost cât se poate de firească. Și, astfel, ia noastră, în diverse variante, adaptată sau ca un detaliu a fost dusă de Cristina la marile festivaluri de modă din întreaga lume, din Japonia și până la Paris. “Ia este un element extrem de versatil, dar valoarea estetică a unei ii poate fi multiplicată, i se pot găsi valenţe noi, iar eu asta am făcut. Nici nu e vreo noutate, reinterpretări s-au mai făcut, modelele complicate, care necesitau măiestrie au fost simplificate adesea, au fost adaptate altor texturi. Pasul următor a fost să alegem un element din paleta estetică a costumului popular românesc şi să-l transpunem în zona ţinutelor urbane, de la un simplu tricou şi până la rochia de seară. Detaliul văzut ca întreg şi amplificat apoi într-un alt context a fost formula şi ea a funcţionat. Totul este să reuşeşti să priveşti fiecare element din costumul popular ca pe unul viu şi inedit. Însă Cristina nu este nu este doar o femeie de afaceri de succes, ci și o personalitate puternică, ce inspiră alte femei să creadă în forța lor interioară și businessul pe care l-au început.
Din ritualul meu de frumusețe nu lipsește niciodată fondul de ten, ce cel care mă ajută să dau o culoare uniformă pielii și cred că asta mă face să mă simt mai frumoasă și mai încrezătoare.
Am învățat că moda reflectă schimbările dintr-o societate și că rolul unui designer este să fie în stare să anticipeze noile trenduri. Costumele vechi au constituit mereu o sursă de inspirație pentru marii creatorii și au fost redescoperite în mod regulat ca teme pentru noile colecții. Fiecare nouă interpretare este creată din punct de vedere contemporan, astfel încât este întotdeauna diferită de viziunea anterioară. Pe măsură ce punctele de vedere contemporane se schimbă, tot așa se schimbă și inspirația din istorie.
Când vreau să mă relaxez mă uit la filme romantice, probabil că fac parte din categoria oamenilor incurabili în ceea ce privește romantismul.
Piesele vestimentare preferate din acest sezon sunt rochiile cu accesorii florale lucrate manual.
Ai dus ia românească în multe locuri din lume, inclusiv în Dubai sau în Asia, cum a fost văzută?
Ia noastră este extrem de apreciată peste tot. E şi atracţia exotismului pentru cei din afara ţării, fără îndoială, dar mai e ceva: e lipsa barierelor, a snobismului. Fie ne displace câte ceva, nu vrem să ne amintim de copilăria rurală, ne e ruşine cu originea ţărănească, fie e vorba de patriotism desuet, rămăşiţe de festivism socialist, fie frizează dreapta naţionalistă. E greu cu ideologiile. Dar în străinătate toate aceste ceţuri nu există, iar ia e văzută aşa cum este ea, o ţesătură de lumină şi culoare, un testament scris cu acul şi aţa, o poveste minunată.
Tu porți foarte des ii. Cum le integrezi în vestimentația de zi cu zi sau pentru anumite evenimente?
Da, eu nu doar promovez ia, ci în primul rând o port. Fie la o ţinută de zi cu pantalon şi sacou, fie la o fustă, totul ţine de dorinţa de a o purta. Ţărăncile ştiau foarte bine să coase o ie simplă, pentru activităţile zilnice, cu elemente decorative simple, pe când cea destinată evenimentelor importante avea broderie bogată, inserţii cu fire preţioase, mărgele, paiete, ceea ce dovedeşte simţul lor estetic şi înţelepciune. Cred că important e să te adaptezi iei, să o porți astfel încât tu să te potriveşti frumuseţii şi bogăţiei intrinseci a costumului nostru popular.
Ești o femeie de afaceri, dar asta nu te-a împiedicat să inspiri și alte femei în acest domeniu și, mai mult, le susții pentru a încuraja antreprenoriatul din România. Ești președintele Asociației Naționale a Antreprenorilor, una dintre cele mai importante asociații nonprofit pentru antreprenoriat. Cum ți-a venit această idee?
Asociaţia a venit ca o continuare a întâmplărilor din viaţa mea, când am decis că ceea ce am avut de demonstrat am demonstrat şi că nu mai are rost să pierd timpul muncind pe brânci şi aşteptând să-mi recunoască cineva meritele. Am înţeles că antreprenoriatul este soluţia curajoasă, nebună chiar, dar viabilă pentru cei capabili să facă mai mult cu viaţa lor, iar pentru asta ai nevoie de sprijin. Solidaritatea e funcţională şi am demonstrat-o, construind Asociaţia Naţională a Antreprenorilor, dar am dus-o mai departe. Am iniţiat şi am reuşit să pun bazele unei Confederaţii Naţionale a Antreprenoriatului Feminin, pentru că femeile au dovedit capacitatea lor de organizare dintotdeauna. Acum ne şi sprijinim în cadrul acestei confederaţii, pentru a putea desfăşura activităţi de succes în lumea businessului, una ocupată prea mult timp aproape exclusiv de bărbaţi.
Această confederație (CONAF) este un spațiu feminin, cu multe idei. Ce mai au femeile de câștigat făcând parte dintr-un patronat?
Cred că nu aşa se pune problema, în mod simplist. Apartenenţa la un patronat e mai mult decât simplul raţionament legat de câştig. Aici e vorba de solidaritate, de experienţă, de susţinere reciprocă, de eforturi conjugate. Mai mult nu este un cluster destinat doar femeilor ci este singura confederație patronală din România care militează, susține, promovează și se implică activ pe diferite paliere: social, economic, cultural și chiar legislativ. Orice persoană juridică din România poate deveni membru CONAF atât timp cât în relația cu noi desemnează o femeie. Antreprenoriatul feminin este o politică prioritară încă din anul 2007 în Uniunea Europeană. Sunt mai multe considerente economice care au condus către această prioritate: rata scăzută a natalității, reconversia profesională, nivelul asigurărilor sociale ș.a.m.d.
Când e vorba de business, bărbaţii văd doar afacerea şi atât, pe când femeile au de luptat cu prejudecăţile, cu misoginismul, cu neîncrederea multora. Ele au în vedere şi casa, şi copiii, educaţia lor, desigur, nu generalizez, dar asta e media şi noi putem să luptăm cu aceste mentalităţi doar asociindu-ne, demonstrând cu cifre, cu indicatori de performanţă că suntem capabile să ne ocupăm de business cot la cot cu bărbaţii. Ar fi timpul ca în secolul XXI să dărâmăm principiile învechite, reflexele unei masculinităţi ignorante şi să facem doar business.
Care a fost lecția pe care ai învățat-o în cariera ta?
Am învăţat mai multe lecţii. Cea mai importantă a fost să am încredere în mine, în forţele mele, să fac în aşa fel încât să nu-mi fie niciodată ruşine, să nu mă tem de ziua de mâine, dar şi că nu sunt singură, că nu trebuie să duc toate bătăliile azi şi nici că nu e o tragedie dacă nu le câştig de fiecare dată. Perseverenţa este, cred, cea mai eficientă lecţie a unei cariere de succes.
Cum se pot alătura și alte femei confederației? E nevoie să aibă deja un business sau pot veni și cele care își doresc să înceapă o afacere?
Desigur, confederaţia noastră oferă sprijin și servicii de mentorat tuturor femeilor care vor să devină antreprenoare. Oferim informaţii, exemple, ajutor. Doar pentru asta am coagulat mai multe iniţiative disparate, tocmai pentru forţa unităţii. Pentru a deveni membru CONAF trebuie să se găsească într-una dintre aceste situații: să aibă un PFA, o întreprindere individuală sau întreprindere familială, un SRL sau SA. Mai pot adera alte patronate, asociații sau chiar federații.
Articol preluat din ediția de mai 2019 a revistei Femeia.
Autor: Luminița Tăbăran
Foto: Radu Chindriș
Machiaj: Marina Chiorean
Coafură: George Bogdan Negrișan
Ședința foto a fost realizată la Qreator by IQOS. Mulțumim pentru sprijin!