5 expresii pe care le folosesc persoanele care nu își gestionează bine emoțiile. Ce spun psihologii despre ele

Uneori, o conversație aparent banală te poate lăsa cu un sentiment neplăcut. Poate ai încercat să explici că o glumă te-a rănit, dar ți s-a spus că ești prea sensibilă. Sau ai vrut să lămurești o neînțelegere și ai ajuns să te întrebi dacă nu cumva tu ai interpretat totul greșit. Când astfel de situații se repetă, ele pot spune ceva despre felul în care o persoană își gestionează emoțiile și comunică în relațiile cu cei din jur.

Psihologii arată că dificultățile de reglare emoțională pot influența modul în care oamenii reacționează la conflicte, își exprimă nevoile sau răspund atunci când cineva le spune că l-au rănit. Există câteva expresii care pot atrage atenția asupra unor tipare de comunicare problematice, mai ales atunci când sunt folosite frecvent. Important este însă să privești dincolo de cuvinte și să ții cont de context, fără să tragi concluzii despre sănătatea psihică a unei persoane doar din câteva replici.

1. „Îmi doresc asta, dar nu acum”

Imaginează-ți că o persoană îți spune că își dorește o relație serioasă, face planuri de viitor și pare entuziasmată de timpul petrecut împreună. Câteva zile mai târziu, începe să se distanțeze, evită discuțiile despre relație și îți spune că nu este pregătită.

Desigur, fiecare are dreptul să se răzgândească și să își ia timpul necesar pentru a lua o decizie. Problema apare atunci când apropierea și retragerea se repetă, fără explicații clare, iar tu ajungi să nu mai știi la ce să te aștepți.

Un asemenea comportament poate avea mai multe explicații. Uneori, persoana își dorește apropiere, dar se teme de vulnerabilitate. Alteori, poate trece printr-o perioadă dificilă sau pur și simplu nu știe ce își dorește de la relație.

Important este felul în care îți comunică această nesiguranță. În loc să lase lucrurile neclare, ar putea spune: „Îmi doresc să continuăm, dar simt că lucrurile se întâmplă prea repede pentru mine. Am nevoie să o luăm mai încet.”

O astfel de explicație nu elimină toate dificultățile, dar îți oferă posibilitatea să înțelegi situația și să decizi dacă ritmul propus este potrivit și pentru tine.

2. „Nu știu ce vreau, dar nimic nu mi se pare potrivit”

Sunt perioade în care îți este greu să iei decizii. Oboseala, stresul și grijile zilnice pot transforma chiar și alegerile simple în motive de frustrare. Este o experiență firească, mai ales atunci când ai multe lucruri de rezolvat.

Dar ce se întâmplă când cineva respinge constant orice propunere pe care i-o faci, fără să poată explica ce își dorește? Poate fi vorba despre alegerea unei destinații de vacanță, despre planurile de weekend sau despre o decizie importantă în cuplu. Indiferent ce variantă propui, nimic nu pare suficient de bun.

În unele cazuri, această nemulțumire poate avea legătură cu dificultatea persoanei de a-și identifica propriile nevoi. Știe că ceva nu este în regulă, dar nu reușește să înțeleagă exact ce îi lipsește. Alteori, teama de a face o alegere greșită poate duce la amânări repetate.

Pentru tine, această atitudine poate deveni obositoare. Ajungi să cauți soluții, să faci propuneri și să încerci să mulțumești o persoană care nu îți poate spune ce ar ajuta-o cu adevărat.

O abordare mai constructivă din partea ei ar fi: „Îmi este greu să îmi dau seama ce vreau acum. Am nevoie de puțin timp să mă gândesc, apoi putem decide împreună.”

Nu este necesar ca persoana din fața ta să aibă întotdeauna toate răspunsurile. Contează însă să poată recunoaște că este confuză, în loc să transforme fiecare alegere într-o sursă de tensiune.

3. „A fost doar o glumă, ești prea sensibilă”

O remarcă despre aspectul fizic, o ironie făcută în fața prietenilor sau o glumă despre o nesiguranță personală pot părea nevinovate pentru cel care le spune. Pentru tine, însă, efectul poate fi cu totul altul.

Dacă îi explici cuiva că te-a rănit, iar răspunsul este „Ești prea sensibilă”, discuția se schimbă. În loc să vorbiți despre ceea ce s-a întâmplat, ajungi să îți justifici reacția și să explici de ce ai dreptul să fii supărată.

Acest tip de răspuns poate reprezenta o formă de invalidare emoțională, mai ales atunci când se repetă. Sentimentele tale sunt minimalizate, iar atenția se mută de la comportamentul care a provocat disconfortul la presupusa ta sensibilitate.

Asta nu înseamnă că orice glumă nereușită indică o problemă de gestionare a emoțiilor. Diferența o face reacția de după. O persoană poate să nu fi avut intenția să te rănească și, în același timp, să recunoască faptul că vorbele sale au avut un efect neplăcut.

De exemplu, ar putea spune: „Nu mi-am dat seama că te va supăra. Nu asta am intenționat și îmi pare rău.”

Într-o relație sănătoasă, persoana de lângă tine nu trebuie să fie de acord cu fiecare reacție a ta pentru a-ți trata sentimentele cu respect.

4. „Tu m-ai înțeles greșit”

Probabil ai auzit această expresie de multe ori și poate chiar ai folosit-o. Uneori, chiar există o neînțelegere, iar câteva explicații suplimentare sunt suficiente pentru a lămuri situația.

Lucrurile se complică atunci când aceeași replică apare la fiecare discuție dificilă. De fiecare dată când încerci să explici ce te-a deranjat, ți se spune că ai interpretat greșit, că exagerezi sau că nu ai înțeles ce s-a spus.

În timp, poți ajunge să eviți anumite subiecte, de teamă că discuția se va transforma din nou într-un conflict. Uneori, începi chiar să te întrebi dacă îți amintești corect conversațiile.

Este important, totuși, să nu confunzi automat acest comportament cu manipularea psihologică. Termenul gaslighting este folosit pentru a descrie un tipar de manipulare prin care o persoană ajunge să își pună la îndoială propriile percepții, amintiri sau judecata. O simplă neînțelegere nu este suficientă pentru a vorbi despre un asemenea fenomen.

În schimb, dacă persoana cu care discuți îți respinge sistematic perspectiva și refuză orice responsabilitate, comunicarea poate deveni tot mai dificilă.

O formulare mai utilă din partea ei ar fi: „Cred că nu am explicat bine ce am vrut să spun. Hai să lămurim lucrurile, pentru că vreau să înțeleg și cum ai perceput tu discuția.”

Nu este vorba despre a-i cere să accepte automat că a greșit, ci despre disponibilitatea de a-ți asculta perspectiva și de a clarifica lucrurile împreună.

5. „Tu mă faci să mă simt așa”

Poate ai trecut printr-o situație în care cineva te-a făcut responsabilă pentru felul în care se simțea. Partenerul era supărat, un prieten era dezamăgit sau un coleg era frustrat, iar explicația părea să fie mereu aceeași: tu ai provocat acele emoții.

Este firesc ca acțiunile tale să influențeze sentimentele celor din jur, așa cum și comportamentul lor te poate afecta. Problema apare atunci când cineva îți atribuie întreaga responsabilitate pentru propriile reacții emoționale.

Replica „Tu mă faci să mă simt așa” poate deveni problematică atunci când este folosită pentru a te face responsabilă nu doar pentru o situație concretă, ci și pentru felul în care cealaltă persoană alege să reacționeze.

Asta nu înseamnă că trebuie să ignori nemulțumirile celor din jur sau să consideri că emoțiile lor nu au legătură cu acțiunile tale. Fiecare persoană este responsabilă pentru felul în care îi tratează pe ceilalți, iar comportamentele jignitoare sau lipsite de respect trebuie recunoscute și asumate.

Diferența este că o nemulțumire poate fi exprimată fără acuzații generale. De exemplu, dacă ai anulat o întâlnire în ultimul moment, persoana afectată ar putea spune: „Când anulezi planurile în ultimul moment, mă simt dezamăgită. Mi-aș dori să mă anunți mai devreme.”

Mesajul rămâne clar, dar îți permite să înțelegi ce anume a provocat supărarea și ce ai putea face diferit.

Ce spun psihologii despre legătura dintre emoții și comunicare

Felul în care o persoană reacționează în timpul unui conflict are legătură și cu modul în care își gestionează emoțiile. Unele persoane reușesc să își recunoască mai ușor trăirile și să le exprime fără să îi rănească pe ceilalți. Pentru altele, acest proces poate fi mai dificil, mai ales în perioadele de stres sau în relațiile în care există deja tensiuni.

Psihologii James J. Gross și Oliver P. John au analizat, într-un studiu publicat în 2003 în Journal of Personality and Social Psychology, legătura dintre strategiile de reglare emoțională, starea de bine și relațiile interpersonale. Cercetarea a arătat că modul în care oamenii își gestionează și exprimă emoțiile este asociat cu experiențele lor emoționale și cu relațiile sociale.

Una dintre strategiile studiate este reevaluarea cognitivă, adică încercarea de a privi o situație dintr-o altă perspectivă înainte de a reacționa. O altă strategie este suprimarea exprimării emoțiilor, care presupune ascunderea reacțiilor deja apărute. Cele două strategii au fost asociate cu rezultate diferite în ceea ce privește bunăstarea psihologică și relațiile.

Este important însă să faci diferența între un tipar de comportament și un diagnostic psihologic. Dacă observi că o persoană evită frecvent discuțiile dificile, reacționează defensiv sau îți minimalizează sentimentele, poți identifica un mod de comunicare care afectează relația. Asta nu înseamnă că persoana respectivă are o tulburare psihică sau că este, în sens clinic, instabilă emoțional.

Dificultățile de reglare emoțională pot apărea și la persoane care nu au nicio afecțiune psihică diagnosticabilă. Stresul, oboseala, experiențele anterioare și contextul unei relații pot influența reacțiile. Un diagnostic clinic presupune o evaluare realizată de un specialist calificat, care ia în considerare simptomele, durata, intensitatea și impactul lor asupra vieții de zi cu zi.

Prin urmare, cele cinci expresii nu reprezintă un test prin care poți identifica persoane cu probleme de sănătate mintală. Ele îți pot atrage atenția asupra unor dificultăți de comunicare, mai ales atunci când se repetă și provoacă suferință. Mai important decât replica în sine este felul în care persoana reacționează când îi spui că te-a rănit și dacă este dispusă să își schimbe comportamentul.

Cum îți dai seama când o problemă de comunicare începe să afecteze relația

O replică neinspirată nu definește o persoană. Și tu poți spune lucruri pe care le regreți, mai ales când ești obosită, stresată sau supărată. Mai important este ce se întâmplă după ce unul dintre voi realizează că l-a rănit pe celălalt.

Dacă persoana cu care ai avut un conflict își recunoaște greșeala, îți ascultă explicațiile și încearcă să își schimbe comportamentul, există șanse mai mari ca neînțelegerea să fie depășită. În schimb, dacă aceleași situații se repetă, iar orice încercare de dialog se încheie cu reproșuri sau cu respingerea sentimentelor tale, merită să acorzi atenție acestui tipar.

Un semn important este și felul în care te simți în relația respectivă. Poți vorbi deschis despre lucrurile care te deranjează? Îți poți exprima nemulțumirile fără teama că vei fi ridiculizată? Simți că persoana din fața ta este dispusă să te asculte și să găsiți împreună soluții?

Nu orice conflict înseamnă că relația este nesănătoasă. Este firesc să ai opinii și nevoi diferite de cele ale partenerului, prietenilor sau membrilor familiei. Ceea ce contează este să puteți discuta despre aceste diferențe fără jigniri, intimidare sau încercări repetate de a-l face pe celălalt să se îndoiască de propria experiență.

Dacă observi că anumite reacții se repetă și îți afectează relațiile, discuțiile cu un psiholog te pot ajuta să înțelegi mai bine situația. Poți descoperi cum să îți exprimi nevoile mai clar, cum să stabilești limite și cum să gestionezi conflictele fără să îți ignori propriile emoții.

În cele din urmă, nu există o listă de expresii care să îți spună cu certitudine cât de echilibrată emoțional este o persoană. Cuvintele îți pot oferi indicii, dar comportamentul repetat spune mult mai mult. Iar atunci când cineva este dispus să te asculte, să își recunoască greșelile și să îți respecte sentimentele, chiar și conversațiile dificile pot deveni ocazii de a construi o relație mai bună.

Vrei cele mai utile articole direct pe telefon, fără să descarci aplicații inutile? Abonează-te gratuit la canalul nostru de WhatsApp Femeia.ro.