Genunchii nu se strică odată cu vârsta. Studiile și medicii demontează unul dintre cele mai răspândite mituri

Ni s-a repetat ani la rând că, odată cu vârsta, durerile de genunchi sunt inevitabile. Că după 50 de ani nu mai poți alerga, sări sau face sport fără consecințe. Dar cele mai noi cercetări schimbă complet perspectiva: nu vârsta este problema, ci stilul de viață. Iar diferența o face, surprinzător, cât de mult te miști.

Mitul care ne sperie: „genunchii cedează odată cu vârsta”

Ideea că genunchii se deteriorează inevitabil pe măsură ce îmbătrânim este una dintre cele mai răspândite convingeri. În realitate, specialiștii spun că acest lucru este fals.

Medicul ortoped Abigail Campbell atrage atenția că ideea potrivit căreia genunchii se deteriorează automat odată cu înaintarea în vârstă este greșită. Ea descrie această convingere drept „un mit total” și explică faptul că sănătatea articulațiilor ține mai degrabă de vârsta biologică decât de cea cronologică, womenshealthmag.com. 

Aceasta este influențată de factori precum accidentările din trecut, nivelul de activitate fizică și predispoziția genetică.

Sedentarismul crește riscul de durere

Un studiu publicat în 2025 în Frontiers in Public Health a analizat datele a peste 24.000 de persoane pe o perioadă de 13 ani și a evidențiat o legătură directă între sedentarism și osteoartrită, în special la nivelul genunchiului.

Participanții diagnosticați cu această afecțiune aveau niveluri mai ridicate de comportament sedentar și mai scăzute de activitate fizică.

În același timp, un studiu din 2023 publicat în Arthritis & Rheumatology, realizat pe peste 2.600 de persoane, a arătat că cei care aveau un istoric de antrenamente de forță raportau mai rar dureri de genunchi chiar și după opt ani.

Concluzia este simplă, riscul real pentru genunchi nu este îmbătrânirea, ci lipsa mișcării.

De ce genunchiul este mai vulnerabil decât alte articulații

Genunchiul este una dintre cele mai solicitate articulații din corp, iar acest lucru îl face mai predispus la disconfort. Potrivit medicilor, spre deosebire de șold, care are o structură stabilă de tip bilă și cavitate, genunchiul funcționează ca o balama, fiind mai puțin protejat. În plus, el suportă o presiune considerabilă, ajungând să preia de până la 10 ori greutatea corpului în activitățile zilnice.

Din acest motiv, chiar și mici dezechilibre, precum slăbiciunea musculară sau rigiditatea, se pot manifesta rapid prin durere.

De unde apare, de fapt, durerea de genunchi

Specialiștii subliniază că durerea de genunchi nu apare aleatoriu și nici exclusiv din cauza vârstei. Cele mai frecvente cauze includ:

• artrita, mai ales după 50 de ani
• accidentările mai vechi care devin simptomatice
• lipsa antrenamentelor de forță
• dezechilibrele musculare și problemele de biomecanică

Un aspect important evidențiat de medici este că femeile au o prevalență de 1,5 până la 2 ori mai mare a artritei de genunchi comparativ cu bărbații, deși motivele nu sunt complet elucidate.

Alergarea nu distruge genunchii

Contrar unei alte credințe populare, alergarea nu provoacă artrită. Abigail Campbell explică faptul că nu există dovezi care să susțină această idee. În schimb, alergarea poate reactiva probleme deja existente. Cu alte cuvinte, genunchii pot reacționa prin disconfort după efort, dar asta nu înseamnă neapărat deteriorare structurală.

Schimbările hormonale din timpul menopauzei pot juca, de asemenea, un rol important. Scăderea nivelului de estrogen este asociată cu reducerea densității minerale osoase și creșterea riscului de osteoporoză sau osteopenie. În acest context, leziuni mai vechi, cum ar fi o ruptură de menisc, pot deveni simptomatice după ani în care nu au creat probleme.

Vârsta biologică face diferența

Specialiștii explică faptul că două persoane de aceeași vârstă pot avea genunchi complet diferiți. De exemplu, o persoană de 30 de ani cu multiple accidentări poate avea articulații mai vulnerabile decât cineva de 70 de ani care a rămas activ și nu a suferit leziuni. Genetica contribuie și ea, însă nu este singurul factor decisiv.

Medicii fac diferența între problemele structurale și cele funcționale. Cele funcționale, cauzate de slăbiciune musculară, mobilitate redusă sau mișcări incorecte, sunt, în cele mai multe cazuri, reversibile prin exerciții și fizioterapie.

Chiar și în cazul artritei, simptomele pot fi gestionate eficient.

Ce ajută cu adevărat

Soluția recomandată de specialiști este una simplă: antrenamentele de forță. Acestea au rolul de a întări musculatura din jurul genunchiului și de a reduce presiunea asupra articulației.

Exercițiile eficiente includ:

• genuflexiuni
• fandări
• step-up
• exerciții pentru fesieri și gambe

Important este ca antrenamentul să fie suficient de solicitant pentru a stimula dezvoltarea musculară, dar adaptat nivelului fiecărei persoane.