Obiceiul care poate indica o stimă de sine scăzută. Mulți oameni îl confundă cu bunul-simț

La prima vedere, pare un semn de politețe, maturitate și respect față de ceilalți. Mulți oameni îl consideră o dovadă de bun-simț și educație. Totuși, psihologii atrag atenția că, atunci când apare constant și în aproape toate relațiile, acest comportament poate ascunde o problemă mai profundă: o stimă de sine scăzută.

Este vorba despre tendința de a-ți cere scuze excesiv, inclusiv în situații în care nu ai greșit cu nimic.

Fraze precum „Îmi pare rău că te deranjez”, „Scuze că întreb”, „Îmi pare rău că am nevoie de ajutor” sau „Îmi cer scuze că am întârziat două minute” pot părea inofensive. Însă, atunci când devin un reflex, ele pot spune multe despre felul în care o persoană se percepe pe sine.

De ce ne cerem scuze atât de des

Potrivit specialiștilor de la Cleveland Clinic, scuzele sunt importante pentru menținerea relațiilor sănătoase atunci când am făcut o greșeală reală. Problema apare atunci când cineva își cere scuze constant pentru lucruri care nu necesită scuze.

Psihologii explică faptul că acest comportament poate avea la bază teama de a deranja, de a fi respins sau de a crea un conflict.

Persoana ajunge să își minimizeze propriile nevoi și să acorde o importanță exagerată reacțiilor celor din jur.

Legătura cu stima de sine

Stima de sine reprezintă evaluarea pe care o avem despre propria persoană.

Potrivit American Psychological Association (APA), persoanele cu o stimă de sine scăzută tind să se îndoiască mai des de propriile decizii și să caute validare externă.

În multe cazuri, scuzele excesive funcționează ca un mecanism de protecție.

Prin ele, persoana încearcă să evite criticile sau dezaprobarea și să se asigure că este acceptată de cei din jur.

Cu alte cuvinte, mesajul transmis inconștient este:

„Sper să nu deranjez.”
„Sper să nu te superi.”
„Sper să merit să fiu aici.”

Când bunul-simț se transformă într-o problemă

A fi politicos este un lucru pozitiv.

Însă specialiștii subliniază că există o diferență importantă între politețe și autoanulare.

Potrivit Psychology Today, persoanele care își cer scuze în mod excesiv ajung adesea să își submineze propria autoritate și încredere.

De exemplu:

• își cer scuze înainte de a pune o întrebare;
• își cer scuze când exprimă o opinie;
• își cer scuze când solicită ajutor;
• își cer scuze pentru emoțiile pe care le simt.

În timp, acest comportament poate transmite mesajul că propriile nevoi sunt mai puțin importante decât ale celorlalți.

De unde apare acest obicei

Psihologii spun că rădăcinile se formează adesea în copilărie.

Persoanele care au crescut în medii foarte critice, conflictuale sau imprevizibile pot învăța să evite tensiunile prin adaptare excesivă.

Potrivit cercetărilor privind teoria atașamentului dezvoltate de John Bowlby, experiențele timpurii influențează profund modul în care ne raportăm la ceilalți și la propria valoare.

Astfel, un copil care a fost criticat frecvent poate deveni un adult care încearcă permanent să nu deranjeze.

Alte semne care pot însoți stima de sine scăzută

Scuzele excesive apar adesea împreună cu alte comportamente precum:

• dificultatea de a spune „nu”;
• nevoia constantă de aprobare;
• tendința de a pune nevoile altora pe primul loc;
• teama exagerată de conflict;
• autocritica frecventă;
• sentimentul că nu ești „suficient de bun”.

Potrivit National Health Service (NHS), aceste tipare pot afecta relațiile personale, performanța profesională și starea generală de bine.

Ce recomandă psihologii

Specialiștii nu spun că trebuie să renunțăm la politețe, ci să devenim mai atenți la motivele din spatele comportamentului nostru.

O strategie simplă este să observăm de câte ori folosim expresia „îmi pare rău” într-o zi și dacă era cu adevărat necesară.

În multe situații, scuzele pot fi înlocuite cu formulări mai sănătoase:

În loc de: „Îmi pare rău că te deranjez.” poți spune: „Ai câteva minute să discutăm?”

În loc de: „Scuze că am o întrebare.” poți spune: „Aș vrea să clarific ceva.”

Această schimbare aparent minoră poate contribui la dezvoltarea unei imagini de sine mai echilibrate.

Respectul față de ceilalți nu trebuie să însemne lipsă de respect față de tine

Psihologii subliniază că o persoană poate fi amabilă, empatică și politicoasă fără să își minimizeze permanent propria valoare.

A avea nevoie de ajutor, a pune întrebări sau a exprima o opinie nu reprezintă motive pentru a cere scuze.

În multe cazuri, renunțarea la acest reflex poate fi unul dintre primii pași spre o relație mai sănătoasă cu propria persoană și spre consolidarea stimei de sine.

Foto: Profimedia

Notă a redacției: Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește evaluarea sau consilierea psihologică de specialitate. Dacă stima de sine scăzută, anxietatea sau dificultățile relaționale afectează semnificativ viața de zi cu zi, este recomandată consultarea unui psiholog sau psihoterapeut acreditat.

Pentru ca cele mai importante articole cu și despre TINE, te așteptăm și pe canalul nostru de WhatsApp Femeia.ro! Acolo vei afla sfaturi și trucuri interesante în exclusivitate, dar și cele mai interesante știri de pe site, direct pe telefonul tău!