De ce nu ar trebui să învelești niciodată resturile de mâncare în folie de aluminiu. Riscul ascuns din frigider

Este unul dintre cele mai comune gesturi din bucătărie: după cină, farfuria cu mâncarea rămasă este acoperită în grabă cu o bucată de folie de aluminiu și pusă în frigider. Metoda este rapidă și pare sigură, însă nu oferă întotdeauna protecția de care alimentele au nevoie.

Problema nu este că folia de aluminiu ar transforma automat mâncarea într-un pericol. Riscul apare atunci când aceasta este folosită ca singur ambalaj, fără să formeze o închidere etanșă, iar preparatul este răcit prea lent, păstrat prea mult sau contaminat în timpul manipulării.

Folia nu aderă perfect la marginile farfuriei și se poate ridica, rupe sau deplasa ușor. Astfel, resturile alimentare pot pierde umiditate, pot prelua mirosurile altor produse și pot intra în contact cu microorganisme din frigider.

Pentru păstrarea în siguranță, un recipient curat, puțin adânc și prevăzut cu un capac care se închide bine este, de regulă, o alegere mai potrivită.

De ce folia de aluminiu nu închide mâncarea ermetic

Folia de aluminiu este flexibilă, dar nu este adezivă. Chiar dacă este strânsă în jurul unei farfurii sau tăvi, între folie și marginea recipientului pot rămâne mici spații prin care circulă aerul.

Acest lucru nu înseamnă că orice preparat acoperit cu folie devine imediat nesigur. Totuși, folia folosită singură nu oferă aceeași protecție ca un capac bine fixat sau ca un recipient conceput special pentru depozitarea alimentelor.

O închidere corectă ajută la:

• protejarea alimentelor de contaminare;
• limitarea pierderii de umiditate;
• prevenirea transferului de mirosuri;
• menținerea mai bună a texturii;
• evitarea scurgerilor în frigider.

Folia poate fi utilă pentru acoperirea temporară a unei tăvi sau a unui vas, dar nu ar trebui să înlocuiască automat recipientele cu capac atunci când resturile sunt păstrate mai multe zile.

Adevăratul risc este răcirea și depozitarea necorespunzătoare

Bacteriile se dezvoltă rapid atunci când alimentele perisabile sunt lăsate prea mult timp la temperaturi favorabile multiplicării lor.

Departamentul pentru Agricultură al Statelor Unite recomandă ca resturile de mâncare să fie introduse în frigider în cel mult două ore de la preparare sau servire. Dacă temperatura ambientală depășește aproximativ 32°C, limita scade la o oră.

Regula este importantă mai ales vara, când preparatele lăsate pe masă, pe terasă sau în bucătăria încălzită pot ajunge rapid într-un interval de temperatură favorabil bacteriilor.

Nu este nevoie să aștepți ore întregi până când mâncarea ajunge la temperatura camerei. Porțiile mari trebuie împărțite în recipiente mici și puțin adânci, astfel încât să se răcească mai repede în frigider.

Un vas mare, plin cu supă, orez sau tocăniță, se răcește lent în centru. Chiar dacă exteriorul pare rece, interiorul poate rămâne suficient de cald pentru multiplicarea microorganismelor.

Folia nu este singurul factor care decide dacă mâncarea este sigură

Un preparat acoperit perfect poate deveni nesigur dacă a stat prea mult pe masă înainte de refrigerare. În același timp, o farfurie acoperită imperfect, dar consumată foarte repede, nu provoacă automat o toxiinfecție.

Siguranța depinde de mai mulți factori:

• cât timp a stat mâncarea la temperatura camerei;
• cât de repede a fost răcită;
• temperatura frigiderului;
• igiena mâinilor și a ustensilelor;
• tipul alimentului;
• durata depozitării;
• modul în care este reîncălzită.

Folia de aluminiu devine o problemă mai ales atunci când creează o falsă senzație de siguranță. Faptul că preparatul este acoperit nu înseamnă că poate fi lăsat pe blat mai multe ore sau păstrat în frigider la nesfârșit.

Ce bacterii pot contamina resturile alimentare

Mâncarea gătită nu rămâne sterilă după ce este scoasă din cuptor sau de pe aragaz. Ea poate fi contaminată din nou prin mâini, ustensile, suprafețe ori contactul cu alimente crude.

Una dintre bacteriile implicate în toxiinfecțiile alimentare este Staphylococcus aureus. Potrivit Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din Statele Unite, bacteria poate ajunge în mâncare prin mâinile persoanelor care o manipulează. Dacă preparatul este ținut la temperaturi necorespunzătoare, microorganismul se poate multiplica și poate produce toxine.

Gătirea sau reîncălzirea poate distruge bacteria, dar nu neutralizează întotdeauna toxina deja formată. Din acest motiv, reîncălzirea unei mâncări păstrate necorespunzător nu o face automat sigură.

O altă bacterie importantă este Bacillus cereus, asociată mai ales cu preparate precum orezul, pastele și alte alimente bogate în amidon. Sporii săi pot supraviețui gătirii, iar bacteriile se pot multiplica dacă mâncarea este lăsată prea mult timp la temperatura camerei.

Riscul este legat în primul rând de timp și temperatură, nu de simpla prezență a foliei.

Nu lăsa orezul sau pastele pe blat până se răcesc complet

Orezul gătit este adesea lăsat în oală mult timp după masă, din dorința de a se răci înainte de refrigerare. Tocmai acest obicei poate permite sporilor de Bacillus cereus să se transforme în bacterii active și să producă toxine.

Orezul, pastele, cartofii gătiți, tocănițele și preparatele cu carne trebuie împărțite în porții mai mici și răcite rapid.

Nu este recomandat să păstrezi o oală mare și fierbinte în frigider, deoarece poate încălzi alimentele din jur. Soluția este transferarea preparatului în recipiente curate, cu adâncime redusă.

După ce aburul puternic s-a diminuat, recipientele pot fi introduse în frigider și acoperite conform recomandărilor producătorului recipientului.

Alimentele acide și sărate pot reacționa cu aluminiul

Folia de aluminiu poate intra în contact cu numeroase alimente fără să apară imediat o problemă. Totuși, preparatele foarte acide sau sărate pot reacționa mai ușor cu metalul.

Printre acestea se numără:

• sosurile de roșii;
• preparatele cu mult suc de lămâie;
• mâncărurile cu oțet;
• murăturile;
• alimentele foarte sărate;
• anumite fructe;
• preparatele marinate.

Contactul prelungit poate afecta aspectul, aroma sau gustul mâncării și poate favoriza transferul unei cantități de aluminiu către aliment.

Pentru asemenea preparate sunt mai potrivite recipientele din sticlă sau alte materiale destinate contactului cu alimentele.

Acest lucru nu înseamnă că o singură masă atinsă de folie provoacă o intoxicație cu aluminiu. Recomandarea ține de limitarea contactului inutil și de alegerea unui recipient mai stabil pentru depozitarea de durată.

Cât timp pot fi păstrate resturile în frigider

Majoritatea preparatelor gătite ar trebui consumate în trei-patru zile, dacă au fost refrigerate rapid și păstrate la cel mult 4°C.

Acest interval nu se aplică absolut tuturor alimentelor. Unele preparate au o durată mai scurtă, iar altele pot rezista diferit în funcție de ingrediente și de modul de preparare.

Atunci când știi că nu vei consuma mâncarea în următoarele zile, este mai sigur să o congelezi cât încă este proaspătă.

Etichetează recipientul cu:

• denumirea preparatului;
• data gătirii;
• data congelării, atunci când este cazul.

Obiceiul pare minor, dar elimină jocul de detectiv desfășurat în fața frigiderului: „Oare această caserolă este de luni sau de joia trecută?”.

Temperatura frigiderului contează mai mult decât pare

Frigiderul trebuie menținut la cel mult 4°C, iar congelatorul la aproximativ −18°C.

Temperatura afișată pe panoul aparatului nu reflectă întotdeauna cu precizie ceea ce se întâmplă în interior. Un termometru pentru frigider poate indica dacă alimentele sunt păstrate suficient de rece.

Nu înghesui recipientele imediat unele lângă altele. Aerul rece trebuie să poată circula în jurul lor.

Ușa frigiderului este zona cu cele mai mari variații de temperatură. Resturile alimentare nu ar trebui păstrate acolo, ci pe rafturile interioare.

De asemenea, mâncarea gătită trebuie separată de carnea, peștele și ouăle crude, pentru a reduce riscul contaminării încrucișate.

Cum se păstrează corect resturile de mâncare

Cea mai sigură metodă este simplă:

• Împarte porțiile mari în cantități mai mici.
• Transferă mâncarea în recipiente curate și puțin adânci.
• Introdu preparatele în frigider în cel mult două ore.
• Folosește capace care se închid bine.
• Scrie data pe recipient.
• Consumă resturile în trei-patru zile.
• Congelează-le dacă nu le vei mânca la timp.

Recipientele din sticlă sunt practice pentru sosuri, supe și preparate acide. Recipientele din plastic trebuie să fie destinate păstrării alimentelor și folosite conform indicațiilor producătorului.

Nu toate recipientele sunt potrivite pentru congelator, cuptor sau cuptorul cu microunde. Verifică simbolurile și instrucțiunile înainte de utilizare.

Poți folosi totuși folie de aluminiu?

Da, folia de aluminiu nu trebuie alungată dramatic din bucătărie. Este utilă pentru numeroase situații, inclusiv pentru acoperirea temporară a unor tăvi sau pentru ambalarea anumitor alimente.

Pentru depozitarea resturilor, însă, este mai sigur să nu fie singura barieră de protecție.

O poți folosi:

• peste un recipient rigid;
• pentru păstrare de scurtă durată;
• împreună cu un capac, dacă forma recipientului permite;
• pentru alimente care nu sunt foarte acide sau sărate;
• fără a o lăsa să atingă inutil preparatele sensibile.

Dacă folia s-a rupt, s-a desprins sau nu acoperă complet vasul, mută mâncarea într-un recipient cu capac.

Nu acoperi strâns un vas care încă emană foarte mult abur

Mâncarea nu trebuie lăsată ore întregi pe blat, dar nici închisă imediat într-un recipient mare în care continuă să degaje cantități importante de abur.

Condensul excesiv poate afecta textura, iar centrul unei porții voluminoase se poate răci lent.

Împarte preparatul în porții mici și lasă aburul puternic să se reducă pentru scurt timp. Apoi introdu recipientele în frigider, fără să depășești regula celor două ore.

Recomandarea veche de a aștepta până când toate preparatele ajung complet la temperatura camerei poate prelungi inutil perioada în care alimentele rămân în intervalul favorabil multiplicării bacteriilor.

Cum trebuie reîncălzite resturile

Resturile trebuie încălzite uniform până când ating în interior cel puțin 74°C.

Un termometru alimentar este cea mai sigură metodă de verificare, mai ales pentru bucățile groase de carne, lasagna, tocănițe și alte preparate dense.

În cuptorul cu microunde:

• acoperă recipientul cu un capac potrivit;
• lasă o deschidere pentru evacuarea aburului;
• amestecă mâncarea la jumătatea încălzirii;
• rotește vasul atunci când aparatul nu o face automat;
• lasă preparatul să stea puțin după oprirea cuptorului.

Nu introduce folie de aluminiu în cuptorul cu microunde, deoarece metalul poate produce scântei și poate deteriora aparatul.

Este mai bine să încălzești doar porția pe care intenționezi să o consumi, nu întreaga cantitate de mai multe ori.

Mirosul nu poate confirma întotdeauna că mâncarea este sigură

Un miros neplăcut, mucegaiul sau textura modificată sunt motive clare pentru a arunca un preparat.

Absența acestor semne nu garantează însă că alimentul este sigur. Unele bacterii și toxine nu modifică mirosul, gustul sau aspectul.

Nu gusta mâncarea pentru a verifica dacă este bună.

Aruncă resturile atunci când:

• au stat prea mult la temperatura camerei;
• nu știi de când sunt în frigider;
• recipientul s-a scurs;
• au fost păstrate la temperatură nesigură;
• prezintă mucegai ori modificări neobișnuite;
• există dubii privind manipularea lor.

În materie de siguranță alimentară, regula „mai bine previi” este mai valoroasă decât încercarea de a salva o porție de mâncare.

Greșeli frecvente care cresc riscul

Păstrarea alimentelor direct în oala mare

Porțiile voluminoase se răcesc lent, mai ales în centru. Mută mâncarea în recipiente puțin adânci.

Acoperirea unei farfurii și uitarea ei în frigider

Folia poate ascunde preparatul, iar acesta rămâne uneori acolo mult peste intervalul recomandat. Etichetează fiecare recipient.

Amestecarea resturilor noi cu cele vechi

Nu pune mâncarea proaspăt gătită peste o porție rămasă de acum câteva zile. Recipientul va avea drept termen de consum data celei mai vechi porții.

Reîncălzirea incompletă

Faptul că marginile sunt fierbinți nu înseamnă că și centrul preparatului a ajuns la temperatura necesară.

Păstrarea lângă carne crudă

Sucurile care se scurg din ambalajele crude pot contamina preparatele gata de consum. Carnea crudă trebuie păstrată separat, de preferat pe rafturile inferioare.

Folia de aluminiu nu este inamicul, dar nici capac etanș

Titlul poate suna sever, însă concluzia este mai nuanțată. Folia de aluminiu nu transformă singură resturile alimentare într-un pericol și poate fi folosită în siguranță în anumite condiții.

Totuși, nu este cea mai bună soluție pentru păstrarea obișnuită a mâncării, mai ales atunci când este așezată lejer peste o farfurie, când preparatul este acid sau când recipientul rămâne în frigider mai multe zile.

Riscul ascuns nu stă într-o singură foaie argintie. El apare din combinația dintre o închidere imperfectă, răcirea lentă, temperatura necorespunzătoare și depozitarea prea îndelungată.

Pentru resturile de la cină, cea mai simplă formulă rămâne și cea mai sigură: porții mici, recipiente curate cu capac, refrigerare rapidă și o dată scrisă clar pe etichetă.

Uneori, diferența dintre o masă gustoasă a doua zi și o problemă digestivă începe cu un gest de numai câteva secunde, făcut înainte de a închide ușa frigiderului.

Notă editorială: Informațiile au caracter general. Persoanele însărcinate, vârstnice, imunodeprimate și copiii mici pot avea un risc mai mare de complicații provocate de infecțiile alimentare și trebuie să respecte cu atenție regulile de păstrare și preparare.

Pentru cele mai importante articole cu și despre TINE, te așteptăm pe canalul nostru de WhatsApp Femeia.ro, dar și pe Tik Tok! Acolo vei afla sfaturi și trucuri interesante în exclusivitate, dar și cele mai interesante știri de pe site, direct pe telefonul tău!