Simți nevoia să îți faci ordine în viață în septembrie? Nu e întâmplător. De ce toamna declanșează dorința de schimbare

Pe măsură ce vara se apropie de final, apare adesea o senzație greu de ignorat: parcă vrem să punem lucrurile din nou în ordine. Dulapurile par mai dezorganizate decât înainte, rutina de somn merită refăcută, agenda cere structură, iar sertarul în care s-au strâns toate lucrurile „de rezolvat mai târziu” devine brusc imposibil de ignorat.

Chiar și pentru cei care nu au copii care se întorc la școală, septembrie vine cu o energie specială de început.

Psihologii spun că această senzație nu este întâmplătoare. Ea poate fi explicată prin ceea ce cercetătorii numesc „fresh-start effect”, efectul unui nou început.

Anumite momente din calendar creează o graniță mentală între „ce a fost” și „ce urmează”. Iar septembrie este plin de astfel de semnale: vara se termină, zilele încep să se scurteze, rutina revine, iar anii petrecuți în sistemul școlar ne-au învățat să asociem această lună cu începuturi noi.

Creierului îi plac noile începuturi

Ideea de „fresh-start effect” a fost studiată de cercetătoarea Katy Milkman, profesor și specialist în științe comportamentale, împreună cu cercetătoarea Hengchen Dai.

Ele au analizat modul în care anumite repere temporale pot influența motivația.

Concluzia este că putem deveni mai motivați să ne stabilim obiective sau să revenim la obiceiuri bune atunci când simțim că începe o perioadă nouă.

Nu este vorba doar despre 1 ianuarie. Pot funcționa ca astfel de repere:

• ziua de naștere;
• începutul unei luni;
• o aniversare;
• o mutare;
• schimbarea anotimpului;
• prima zi de școală;
• începutul unei săptămâni.

Potrivit lui Hengchen Dai, important este ca momentul respectiv să creeze în mintea noastră o separare între trecut și viitor.

Pe scurt, apare senzația: „Până acum a fost așa. De acum poate fi altfel.”

De ce septembrie este special

Septembrie are un avantaj pe care ianuarie nu îl are: asocierea foarte puternică cu începutul școlii.

Timp de mulți ani, această lună a venit cu:

• un program nou;
• caiete și rechizite noi;
• profesori noi;
• clase noi;
• haine pregătite pentru sezon;
• ore fixe de trezire;
• revenirea la rutină.

Chiar dacă au trecut zeci de ani de când ai intrat ultima dată într-o sală de clasă, asocierea poate rămâne.

Neda Gould, director al programului de mindfulness din cadrul Johns Hopkins University School of Medicine, explică faptul că septembrie vine după câteva luni în care viața poate avea mai puțină structură.

Vara înseamnă adesea:

• vacanțe;
• seri mai lungi;
• mese mai târzii;
• ore de somn schimbate;
• mai puține rutine fixe;
• un program mai flexibil.

Odată cu venirea toamnei, revenirea la structură poate crea senzația că avem din nou mai mult control asupra vieții de zi cu zi.

Dorința de ordine poate ascunde altceva

„Vreau să fac ordine în casă” nu înseamnă întotdeauna doar că ne deranjează un dulap aglomerat.

Psihologul Susan Albers, specialist în psihologie clinică la Cleveland Clinic, atrage atenția că uneori încercăm să schimbăm anumite comportamente pentru că, de fapt, vrem să schimbăm felul în care ne simțim.

De exemplu:

„Vreau să mănânc mai sănătos” poate însemna „vreau să am mai multă energie”.
„Vreau să îmi organizez casa” poate însemna „vreau să simt că am mai mult control”.
„Vreau să mă culc mai devreme” poate ascunde dorința de a nu mai fi permanent obosită.
„Vreau să fac mai multă mișcare” poate însemna „vreau să mă simt mai bine în corpul meu”.
„Vreau să îmi organizez agenda” poate ascunde nevoia de a simți că nu mai alerg permanent după propriul program.

Resetul de septembrie poate avea, așadar, și o componentă emoțională.

Nu vrem neapărat doar un dulap mai ordonat. Uneori vrem să ne simțim mai liniștiți, mai energici sau mai stăpâni pe ceea ce se întâmplă în viața noastră.

Septembrie pune vara în trecut

Unul dintre mecanismele interesante ale unui nou început este distanțarea față de versiunea noastră din trecut.

Dacă peste vară ai:

• mâncat mai haotic;
• făcut mai puțină mișcare;
• stat prea mult pe telefon;
• dormit la ore neregulate;
• lăsat casa să devină mai dezordonată;
• abandonat anumite rutine;

septembrie poate funcționa ca un prag imaginar.

Poți spune mental:

„Asta a fost vara. Acum începe altă perioadă.”

Această distanță ne poate ajuta să nu mai privim obiceiurile din ultimele luni ca pe o dovadă că „nu suntem în stare”, ci ca pe ceva ce aparține unui capitol încheiat.

Iar asta poate face mai ușor să încercăm din nou.

Capcana: vrem să schimbăm tot

Entuziasmul unui nou început vine însă și cu un risc.

Susan Albers vorbește despre o formă de gândire alb-negru, în care ne imaginăm că noua versiune a vieții trebuie să fie impecabilă.

Planul de septembrie poate deveni rapid ceva de genul:

• trezire la 5:00;
• sport în fiecare zi;
• mâncare pregătită pentru toată săptămâna;
• casă permanent impecabilă;
• rutina de îngrijire respectată fără excepție;
• telefonul abandonat cu două ore înainte de culcare;
• citit în fiecare seară;
• zero zahăr;
• toate sertarele reorganizate.

Pe hârtie arată minunat.

În realitate, înseamnă să ceri creierului să schimbe simultan aproape fiecare parte a vieții.

Rezultatul poate fi:

• senzația de copleșire;
• amânarea;
• oboseala;
• vinovăția;
• abandonarea întregului plan după câteva zile.

Schimbă câte un lucru

„Noua eu” nu trebuie să apară într-o singură zi.

Schimbările mai mici sunt adesea mai ușor de integrat în viața reală.

În loc de obiective uriașe, poți încerca:

• În loc să reorganizezi toată casa: începe cu un sertar.
• În loc să schimbi complet alimentația: pregătește micul dejun cu o seară înainte.
• În loc să îți propui sport zilnic: începe cu două plimbări mai lungi pe săptămână.
• În loc să te culci cu două ore mai devreme: mută ora de somn cu 20-30 de minute.
• În loc să renunți complet la telefon seara: stabilește 20 de minute fără ecran înainte de culcare.

Neda Gould recomandă alegerea unui singur obiectiv și împărțirea lui în pași mai mici.

Un ritm mai lent îi oferă noului comportament timp să devină rutină.

Păstrează ce funcționează deja

Un reset nu înseamnă obligatoriu să începi de la zero.

Hengchen Dai avertizează că efectul unui nou început poate avea și un inconvenient: putem șterge mental inclusiv progresul bun făcut înainte.

Poate că vara ai început:

• să mergi seara la plimbare;
• să citești mai mult;
• să petreci mai puțin timp pe telefon;
• să gătești mai des;
• să vezi mai des prietenii;
• să ai o rutină de dimineață care chiar funcționează.

Nu renunța la acestea doar pentru că a venit septembrie și simți că trebuie să construiești un program complet nou.

Un reset bun nu rescrie totul.

Păstrează ceea ce funcționează și schimbă doar ceea ce îți creează probleme.

Începe de unde te doare

Nu trebuie să începi resetul de septembrie cu o agendă perfect organizată sau cu întreaga garderobă scoasă pe pat.

Mai util poate fi să identifici lucrul care îți creează cea mai mare fricțiune în fiecare zi.

Poate fi:

• dulapul în care nu mai găsești nimic;
• blatul din bucătărie mereu aglomerat;
• holul plin de pantofi;
• programul de somn haotic;
• inboxul cu sute de mesaje;
• frigiderul dezorganizat;
• masa pe care se adună toate lucrurile;
• diminețile în care nu găsești nimic din ce îți trebuie.

Începe acolo.

Uneori, rezolvarea unui singur punct de frustrare face viața de zi cu zi vizibil mai simplă.

Lasă mediul să te ajute

Susan Albers descrie mediul din jurul nostru ca pe un fel de „manual tăcut” pentru obiceiuri.

Cu cât comportamentul dorit este mai ușor de realizat, cu atât avem mai multe șanse să îl repetăm.

De exemplu:

• Vrei să mergi mai mult pe jos? Lasă încălțămintea potrivită lângă ușă.
• Vrei să gătești mai des? Eliberează blatul și organizează ingredientele pe care le folosești frecvent.
• Vrei să stai mai puțin pe telefon seara? Nu îl lăsa pe noptieră.
• Vrei să bei mai multă apă? Ține apa într-un loc vizibil.
• Vrei să citești înainte de culcare? Lasă cartea pe noptieră, nu într-un raft din altă cameră.

Ideea este simplă: nu te baza exclusiv pe voință. Fă comportamentul dorit mai ușor.

Leagă obiceiul nou de unul vechi

O strategie utilă este să atașezi un comportament nou unei rutine pe care deja o faci automat.

De exemplu:

• faci câteva întinderi cât timp se prepară cafeaua;
• bei un pahar cu apă după ce te speli pe dinți;
• pregătești hainele pentru a doua zi imediat după cină;
• faci cinci minute de ordine înainte de rutina de seară;
• verifici agenda după prima cafea;
• pui lucrurile la loc imediat după ce termini de folosit bucătăria.

Avantajul este că nu trebuie să îți amintești de la zero noua activitate.

Obiceiul vechi devine semnalul pentru cel nou.

Fă sarcinile plictisitoare mai plăcute

În psihologia comportamentală există conceptul de „temptation bundling”, adică asocierea unui lucru pe care îl amâni cu ceva ce îți face plăcere.

Poți încerca astfel:

• asculți podcastul preferat doar când faci ordine;
• urmărești un episod dintr-un serial când împăturești rufele;
• asculți un audiobook în timpul plimbării;
• pui playlistul preferat când faci curățenie;
• vorbești la telefon cu o prietenă în timp ce sortezi dulapul;
• asculți muzică în timp ce pregătești mesele pentru ziua următoare.

Activitatea neplăcută primește astfel o recompensă imediată și poate deveni mai ușor de început.

Pregătește-te și pentru zilele proaste

Cel mai bun plan nu este cel care funcționează doar într-o zi perfectă.

Este cel care supraviețuiește și unei zile în care ai dormit prost, ai avut mult de lucru și nu ai energie pentru lista ideală.

Neda Gould recomandă planurile de tip „dacă… atunci…”.

De exemplu:

• Dacă plouă și nu pot ieși la plimbare, atunci fac 15 minute de mișcare acasă.
• Dacă sunt prea obosită să fac ordine în toată bucătăria, atunci curăț doar blatul.
• Dacă nu am timp să gătesc, atunci aleg o variantă simplă în loc să abandonez complet planul.
• Dacă nu pot face o oră de sport, atunci fac 15 minute.
• Dacă am ratat rutina astăzi, atunci o reiau mâine.

Scopul nu este perfecțiunea.

Scopul este ca o zi dificilă să nu transforme o mică abatere într-un abandon total.

Întreabă „de ce?”, nu „ce e în neregulă cu mine?”

Când un obicei nu funcționează, dialogul interior poate deveni rapid critic:

„Nu sunt suficient de disciplinată.”
„Nu reușesc niciodată.”
„Iar am abandonat.”
„La mine nimic nu ține.”

Susan Albers recomandă să înlocuim critica prin curiozitate.

În loc să spui „am eșuat”, întreabă-te: De ce nu a funcționat?

Poate:

• ora aleasă nu era potrivită;
• obiectivul era prea mare;
• rutina era prea complicată;
• programul tău nu permitea acel ritm;
• aveai nevoie de o versiune mai simplă;
• încercai să schimbi prea multe lucruri simultan.

Curiozitatea permite ajustarea.

Critica poate transforma o problemă rezolvabilă într-un motiv de renunțare.

Nu aștepta momentul perfect

Efectul unui nou început are și o capcană subtilă.

Uneori, faptul că știm că urmează un reper important ne oferă o scuză pentru a amâna.

Frazele sună familiar:

„Mă apuc de luni.”
„Încep de la 1 septembrie.”
„După vacanță schimb tot.”
„De luna viitoare mă organizez.”
„După ce trece perioada asta, mă ocup de mine.”

Astfel, viitorul devine locul perfect în care vom face toate schimbările, iar prezentul rămâne în așteptare.

Un reper temporal poate ajuta, dar nu este magic.

Dacă vrei să schimbi ceva, poți începe și într-o zi de miercuri, la jumătatea lunii, fără un caiet nou și fără o declarație solemnă.

De ce toamna pare un al doilea An Nou

Ianuarie vine cu artificii, rezoluții și promisiuni.

Septembrie este mai discret, dar pentru mulți oameni poate fi chiar mai convingător.

Lumea din jur începe efectiv să își schimbe ritmul:

• vacanțele se termină;
• școala începe;
• programul de lucru reintră în normal;
• zilele devin mai scurte;
• serile vin mai devreme;
• garderoba se schimbă;
• rutina zilnică devine mai previzibilă.

Toate acestea trimit același mesaj psihologic: un capitol s-a încheiat și începe altul.

De aici poate apărea dorința de a deschide dulapurile, de a pune agenda în ordine, de a reveni la mesele regulate sau de a relua lucrurile abandonate în timpul verii.

Nu este nevoie să devii o persoană complet nouă până la sfârșitul lunii.

Resetul de septembrie poate fi mult mai simplu:

• observă ce nu mai funcționează;
• păstrează obiceiurile care îți fac bine;
• alege un singur lucru pe care vrei să îl schimbi;
• începe cu cel mai mic pas posibil;
• lasă loc zilelor imperfecte;
• ajustează planul în loc să îl abandonezi.

Uneori, cel mai bun „reset” de toamnă nu este o reinventare spectaculoasă.

Este doar momentul în care îți dai voie să începi din nou, puțin mai așezat și fără pretenția ca totul să fie perfect din prima zi.

Vrei cele mai utile articole direct pe telefon? Abonează-te gratuit la canalul nostru de WhatsApp Femeia.ro.