' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
Codul de marketing al substituenților de lapte matern a fost adoptat de către Parlamentul României în data de 18 octombrie 2016 și promulgat de către Președinte, în data de 7 noiembrie 2016.
Cercetări naționale desfășurate în perioada 1991 – 2010 arată efectele negative ale întreruperii timpurii a alăptării, ale ratei reduse de alăptare exclusivă, ale introducerii inadecvate a laptelui de vacă şi ale introducerii alimentelor complementare la momente nepotrivite și cu alimente inadecvate. Lipsa instruirii şi sprijinirii părinţilor cu privire la practicile de îngrijire la domiciliu a copilului, împreună cu marketingul agresiv al substituenților de lapte matern îngreunează promovarea unei nutriţii adecvate şi a dezvoltării sănătoase a copilului.
Laptele matern este standardul de aur pentru hrănirea copilului şi primul vaccin pe care acesta îl primeşte. Studiile au demonstrat că un copil alăptat are riscuri mai scăzute de a face o infecţie acută, de a instala sindromul de moarte subită sau boli cronice cum ar fi astmul, diabetul sau obezitatea.
UNICEF a sprijinit eforturile de a translata prevederile Codului în legislația românească încă din anul 2004, promovând și încorporarea noilor Directive Europene.
Citește și:
O nutritie echilibrata incepe cu alaptarea
Alimente interzise copilului mic
Foto: PR
