Ne mândrim cu ele fiindcă au purtat cu cinste imaginea țării noastre peste hotare și au influențat generații de-a rândul prin performanțele lor.
Contribuția româncelor la dezvoltarea umanității este fără tăgadă. Iată câteva dintre numele pe care le-a dat România și care au scris o parte importantă din istoria lumii. Unele sunt cunoscute, însă majoritatea sunt mai puțin știute de publicul larg.
Ana Aslan (1897-1988), savanta care a învins bătrânețea
În ianuarie 1952, medicul Ana Aslan înființa primul institut de geriatrie din lume, care în prezent îi poartă numele. Este anul în care a inventat formula Gerovital H3, brevetată în 30 de țări. Produsele sale au ajuns cunoscute în întreaga lume, fiind folosite și de Charles de Gaulle, J. F. Kennedy, Indira Gandhi, Tito, Marlene Dietrich, Charlie Chaplin și Salvador Dali. Un lucru mai puțin știut este că, deși pasionată de aviație, alege medicina și intră în greva foamei pentru a-și convinge familia să o lase să se înscrie la facultate.
Maria Haret (1894-1962), prima femeie arhitect din lume
Nepoata pictorului Ion Andreescu, Maria a fost prima femeie din lume care a ajuns la gradul de arhitect inspector general. La 18 ani, a intrat prima la Școala Superioară de Arhitectură. Între cele două războaie mondiale, a reprezentat România la congresele internaționale de arhitectură. Dintre proiectele sale fac parte clădirea Colegiului Dimitrie Cantemir (București), Colegiul Gheorghe Șincai, latura administrativă a Aeroportului Băneasa, Biserica ortodoxă Ghencea și numeroase blocuri de pe calea Victoriei.
Irina Burnaia (1909-1997), prima femeie care a survolat Carpaţii
Teleormăneanca Irina Burnaia a doborât recorduri într-un domeniu care părea că aparține bărbaţilor. Ea este prima femeie care a efectuat un zbor peste Munții Carpaţi, prima femeie pilot acrobat din România care a participat la mitinguri naţionale şi internaţionale şi prima care a îndrăznit să efectueze raiduri intercontinentale. A fost instruită în tainele aviației de pilotul Petre Ivanovici și a obținut în 1833 brevetutul gradele I şi II pentru avioanele de turism. După instaurarea regimului comunist, părăseşte ţara, stabilindu-se la Geneva.
Sarmiza Bilcescu (1867-1935), prima avocată din Europa
A fost prima femeie avocat din Europa și prima din lume care a obţinut doctoratul în drept, la Universitatea Sorbona. Tatăl său, boierul Dumitru Bilcescu, și-ar fi dorit un băiat, însă ea a ținut să depășească prejudecățile vremurilor, ajungând la performanțe de neimaginat pentru o femeie. Astfel, a mers la Paris pentru a studia dreptul. Chiar și francezilor li s-a părut curios că o femeie dorește să urmeze o carieră juridică. A trecut cu brio examenul de doctorat și i-a impresionat nu doar pe reticenții profesori francezi, ci a fost lăudată de întreaga presă internațională.
Vera Atkins (1908-2000), prima femeie spion
A fost una dintre figurile importante ale serviciilor speciale britanice, cea mai importantă femeie spion din al Doilea Război Mondial. S-a născut în Galați și a emigrat în Marea Britanie în 1933. A studiat la Paris, iar la întoarcerea în Anglia se alătură Serviciului de Operațiuni Speciale înființat de Churchill, unde conduce numeroase misiuni sensibile, printre care recrutarea și plasarea de femei spion. S-a spus despre ea că are o inteligență feroce, comportament dintr-o bucată și abilități de informator excepționale. S-a retras în 1947, într-un sat din Anglia, și a murit la 93 de ani.
Ana Brâncoveanu (1876-1933), prima femeie comandor al Legiunii de Onoare
Fiica prințului Grigore Brâncoveanu s-a născut la Paris, unde la 23 de ani și-a făcut debutul poetic sub numele Anna de Brancovan. Doi ani mai târziu, scrierile sale sunt atât de apreciate, încât tânăra devine prima femeie admisă în prestigioasa Academie Regală Belgiană de Limbă și Literatură Franceză. În 1921, Academia Franceză îi acordă Marele Premiu pentru literatură. Este, de asemenea, prima femeie care a primit distincția de comandor al Legiunii de Onoare, iar Nicolae Iorga o considera „cel mai mare poet francez“. Este cunoscută ca Anna de Noailles, după numele dobândit în urma căsătoriei.
Florica Maria Sas (1841-1916), prima femeie explorator
S-a născut la Aiud, pe atunci în Imperiul austroungar, și istoria o consemnează ca Lady Florence Baker. La șapte ani a rămas orfană, asistând la uciderea familiei sale. A fost adoptată de o familie de negustori și vândută la 17 ani într-o piață de sclavi. Ajunge într-un harem, unde un englez, Samuel Baker, se îndrăgostește de ea și o cumpără. Împreună merg în numeroase călătorii, pe care ea le organizează logistic. Îi este de ajutor soțului și pentru cunoștințele în domeniul medical, precum și prin cele șapte limbi străine pe care le cunoaște. Cuplul descoperă Lacul Albert din Africa, performanță care o face acceptată în high-life-ul londonez al vremii.
Hariclea Darclée (1860-1939), prima Tosca din istorie
S-a născut în Brăila, într-o familie cu origini grecești, și a ajuns una dintre cele mai cunoscute cântărețe de operă din lume, cu o carieră de peste trei decenii. Ea este românca pentru care Giacomo Puccini a creat aria „Vissi d’arte, vissi d’amore“ din faimoasa Tosca. Celebrul compozitor a văzut în ea soprana care putea să redea cel mai bine rolul principal. Doar datorită ei premiera de la Roma, din 1900, nu a fost un fiasco. A doua zi, gazetele italiene au titrat: „Darclée a salvat Tosca“. Lumea nu știe că, înainte să urce pe scenă, aprindea o lumânare la icoana Maicii Domnului. Și nici că regele Carlos al Portugaliei îi scria epistole romantice.
Cecilia Cuțescu-Storck (1879-1969), prima femeie profesor din Europa
S-a născut la Vâlcea, fiind adoptată de bunicii materni de la care ia numele de familie. Ei o duc la București, unde urmează Școala Centrală de Fete. Pasionată de mică de artă, se ascunde în timpul orelor pentru a picta. La terminarea școlii, familia Cuțescu cere sfatul renumitului pictor polonez Ajdukiewicz, care îi confirmă talentul. Studiază la München, apoi la Paris, perioadă în care are numeroase expoziții atât în țară, cât și în Franța. În 1916, înființează Asociația femeilor pictore și sculptore. În același an, devine profesor la Academia de Arte Frumoase din București, fiind prima femeie din Europa profesor la o universitate din domeniul artelor.
Citește și:
Filmele care au marcat lumea modei
Morti tragice in lumea vedetelor
Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr.5/05.02.2015
Autor: Lidia Năstase
Sursa foto: wikipedia