Esti aici
Femeia.ro > Cariera > Schimbi locul, schimbi norocul

Schimbi locul, schimbi norocul

Este o zicală veche care vrea să spună cât de bine e să ai curaj să ieși din rutină, să încerci ceva cu totul nou, indiferent că ai 20, 30 sau 50 de ani. Chiar și atunci când este vorba despre locul tău de muncă, orașul în care trăiești de atâta vreme, meseria pe care ți se pare că o iubești.

Și totuși… O doamnă din ­Deva îmi povestea acum vreo doi ani cât de fericită e că va ieși la pensie. Lucrase până de curând la Hunedoara, ca inginer. Combinatul făcuse disponibilizări, iar ea fusese concediată. Șomeră. Americanii au pentru situațiile astea un eufemism chiar simpatic: „Sunt între două slujbe“. La noi, a fi șomer e un fel de stigmat, dar și un motiv să fii supărat pe viață și capitalism. În fine, revin la doamna din Deva – veți vedea de ce –, care a stat destul de mult timp șomeră, apoi vânzătoare de nimicuri, cu un salariu de mizerie. În timp ce, la mai puțin de 100 km de casa ei, un oraș înfloritor se chinuia să umple golul de forță de muncă. De ce nu s-a mutat? De ce nu a încercat să iasă din marasmul traiului de azi pe mâine? E, mai am puțin și ies la pensie…

Puțin curaj

Culmea e că nici dacă sunt mai tinere doamnele și domnișoarele de pe la noi nu prea au curajul să schimbe ­locul, așa că nici norocul nu se schimbă. Piața muncii e într-o continuă prefacere, așa că – chiar dacă nu mai e ca acum 10-15 ani – cererea și oferta își schimbă curent structura. Meserii care până mai ieri erau la mare preț astăzi nu mai sunt cău­tate. Afaceri care mergeau strună au început să scârțâie, în timp ce ­altele care păreau fără viitor au început să se lanseze. În plus, afli mereu lucruri noi, călătorești, vezi cum ­trăiesc alții, auzi povești despre ­oameni, femei care au avut curajul să-și schimbe viața. Tu de ce n-ai avea? Măcar un pic.

Cursuri pentru oameni mari

Dacă nu ai aflat decât despre cele de olărit, pictat sau gătit molecular – nu le disprețui nici pe acestea, sunt excelente pentru relaxare, ba chiar pentru autocunoaștere –, află că în mai toate orașele mari și mici se țin cursuri de perfecționare, de recali­ficare, de formare. Poți învăța o meserie nouă, care ți se pare mai căutată în regiunea ta sau poate mai bine plătită decât cea pe care o ai. Sau te poți perfecționa în cea pe care o ai pentru a obține un salariu mai mare. Abonează-te la un site de ­joburi, sunt două-trei cu referințe excelente, măcar te poți înscrie la un interviu, să vezi că nu e dracul chiar atât de negru. Dar înainte de toate, gândește-te ce ți-ar plăcea să faci.

Adevărata pasiune

Ai putea chiar să-ți deschizi propria afacere. Știu, e greu cu birocrația, dar, ce Dumnezeu, birocrație e oricum, de ce să nu te enervezi cu folos? Să zicem că vrei să-ți deschizi o cofetărie mititică și drăguță: ar trebui să urmezi un curs de cofetar-patiser. Durează 2-3 luni, câteva ore pe săptămână. Costă, dar nu exagerat. L-ai putea urma înainte de a renunța la slujba pe care o ai acum. Un pic de ajutor din partea familiei, un loc cu vad, multă pasiune, un împrumut la bancă și gata. Știu că nu e atât de simplu, dar nici imposibil. Dacă ești deja șomeră, poți beneficia de cursurile gratuite oferite de stat. Cursurile instituțiilor private (recunoscute de Ministerul Muncii și de cel al Educației) costă, în funcție de durată și meserie, între 1.000 și 3.600 de lei.

După 50 de ani

Nici vorbă să te mai considere cineva bătrână la vârsta asta. În țările nor­dice, de pildă, ai mai avea aproape 20 de ani până la pensie, o viață de om. Așa că pornește de la ideea că ai viața înainte. Știu o doamnă, azi ­patron de pensiune în Mărginimea Sibiului, care s-a apucat de afaceri la 60 de ani, după ce a ieșit la pensie. În câțiva ani, a transformat, cam singură, un hambar și o casă bătrânească într-o pensiune căutată de turiști străini. Și nu s-a sfiit ca la 60 de ani să urmeze un curs de hotelier. Într-un număr trecut, aflam de la Marine Valmy că o me­serie ideală pentru doamne peste 50 de ani ar fi cea de cosmeticiană. Se învață în mai puțin de un an, cu toate dichisurile și secretele. Există cursuri și pentru asistente medicale sau chiar pentru asistente îngrijire bătrâni. Și câte și mai câte…

Ocupaţiile în care au fost formaţi cei mai mulţi şomeri în 2016:

  • lucrător în comerţ (2.306)
  • inspector/referent resurse umane (2.046)
  • operator introducere, validare şi prelucrare date (1.647)
  • bucătar (1.337)
  • agent de securitate (1.198)
  • ospătar (chelner) vânzător în unități de alimentație (1.132)
  • frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist (1.010)
  • contabil (889)
  • comunicare în limba engleză (845)
  • lucrător în cultura plantelor (664).

(Comunicat ANOFM)

Cursuri gratuite

Şomerii, absolvenţii, refugiaţii, străinii care au lucrat în România, persoanele care nu au putut ocupa un loc de muncă după repatriere sau detenţie, precum şi persoanele care desfăşoară activităţi în mediul rural şi nu realizează venituri lunare sau realizează venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare (500 lei) şi care sunt înregistrate la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă beneficiază în mod gratuit de servicii de formare profesio­nală. Serviciile de formare profesională se asigură gratuit, la cererea persoanelor angajate, cu acordul angajatorului sau la cererea angajatorului, şi pentru persoanele aflate în următoarele situaţii:

  • au reluat activitatea ca urmare a încetării concediului pentru creşterea copilului;
  • au reluat activitatea după satisfacerea stagiului militar;
  • au reluat activitatea ca urmare a recuperării capacităţii de muncă după pensionarea pentru invaliditate.

Prevederile de mai sus se aplică în cazul în care cererea este formulată în termen de 12 luni de la data re­luării activităţii persoanelor, o sin­gură dată pentru fiecare situaţie.

3 motive care nu te lasă să faci pasul

  • Neîncrederea în forțele și abilitățile proprii;
  • Lipsa de informare;
  • Prejudecățile și comoditatea.

Adrese utile

http://cfpdr.eu
http://www.bucuresti.anofm.ro/cursuri.htm
http://www.ateliereleilbah.ro

 

Citește și:

 

Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr4/02.02.2017
Autor: Irina Tudor Dumitrescu
Sursa foto: 123RF

Comments

comments

Lasă un răspuns

Sus