Esti aici
Femeia.ro > Cariera > Terapia prin râs

Terapia prin râs

Există un loc unde oameni de toate vârstele și profesiile râd cu gura până la urechi și redescoperă bucuria de a trăi.

O fiică de 30 de ani a participat la una din ședințele de terapie prin râs și a dorit să-și aducă și mama. Bunica ei, în vârstă de 70 de ani, a vrut să li se alăture și a devenit pentru toți participanții un model de bună dispoziție. Astfel, trei generații de femei s-au bucurat împreună la atelierele organizate în cadrul Centrului de Terapie prin Râs Mandarin, singurul din țară cu acest specific. „Suntem singurele ființe care nu se mai joacă atunci când devin adulte. Metoda are la bază jocuri dinamice și exerciții de relaxare special concepute pentru a-i ajuta pe participanți să-și înfrunte temerile și să regăsească în mod natural capacitatea de se bucura“, spune psihoterapeutul Monica Burcea, inițiatoarea ineditului proiect.

Idee originală

În urmă cu șapte ani, Monica a avut ocazia să călătorească în India, unde a cunoscut o cultură nouă, fascinantă și misterioasă. „Am ascultat natura, șamanii, pietrele, oamenii și am înțeles că tainele mari se ascund în lucrurile simple pe care le avem la îndemână“, spune ea. Pe continentul asiatic, a făcut cunoștință cu o metodă originală de recreere, pe care indienii o numesc yoga râsului, la care participă sute de persoane. „Mi-a plăcut mult această idee și, fiindcă știam din cabinetul de psihoterapie câtă nevoie de destindere au românii, mi-am propus să concep un atelier vesel unde participanții să se reconecteze cu copilul interior, să se distreze, să facă mișcare și să-și aducă aminte cât de bine este să râzi – toate într-un cadru plăcut, alături de alți oameni dornici de veselie“, povestește ea. Astfel, în 2012, a înființat Centrul de Terapie prin Râs Mandarin, pe care l-a numit simplu „atelier de terapie prin râs“. Nici nu s-a gândit atunci cât de popular urma să devină.

Cum se desfășoară o ședință

Atelierele sunt organizate în București, dar și în alte orașe din țară. Sesiunile sunt interactive, distractive, deconectante. Au însă o structură echilibrată, astfel încât starea de veselie săși facă loc treptat, în mod natural. „Atelierele conțin atât o parte teoretică, în care abordăm istoria amuzantă a râsului, motivele pentru care zâmbim din ce în ce mai greu, teama de penibil, spontaneitatea, precum și o parte practică bazată pe jocuri și exerciții distractive.“ Fiecare atelier are opt module (ședințe), durează două ore, se desfășoară pe saltele de gimnastică și cuprinde exerciții de respirație și multe jocuri dinamice de stimulare a râsului. „Umorul și jocul refac simțul proporțiilor. Acestea elimină tipare comportamentale vechi și recalibrează modul în care percepem realitatea“, spune psihoterapeutul. Nu e de mirare că, după doar câteva ședințe, stările de oboseală și apatie se răresc, iar situațiile care cândva păreau stresante sunt privite acum cu o detașare firească.

Cum te ajută râsul

Râsul eliberează în organism endorfinele, cunoscute ca „moleculele fericirii“, substanțe chimice naturale ce induc o stare de bine și care, o demonstrează studiile, pot calma temporar orice tip de durere. „S-a dovedit că rezistența la durere crește după o porție bună de râs. Mai mult, cercetările prezentate la Conferința de biologie experimentală din Anaheim (2010) arată că râsul are aceleași beneficii asupra sănătății ca exercițiile fizice“, spune specialistul. Iată alte beneficii ale râsului: protejează inima prin îmbunătățirea stimulării fluxului sangvin, ajută la buna oxigenare a creierului, tonifică musculatura abdominală și facială (este foarte bun pentru frumusețea și tinerețea tenului), combate anxietatea, reduce consecințele stresului, întărește sistemul imunitar. Râsul este eliberator și în plan spiritual. „Când râdem, trecutul și viitorul se estompează și există doar prezentul. Este cea mai scurtă cale către a atinge autenticitatea, iar de la a fi autentic până la a fi fericit este doar un pas. Râsul este contagios și în grup se râde cel mai bine. Să nu uităm că nu încetăm să râdem pentru că îmbătrânim, ci ajungem să îmbătrânim și pentru că am încetat sa râdem“, susține specialistul.

Cine are chef să râdă

Doritorii de distracție pe cinste au vârste între 12 și 70 de ani. La ateliere vin mai ales cei care desfășoară muncă statică, de birou, dar și studenți sau pensionari. O seară pe săptămână, aceștia râd pe săturate, fac mișcare și relaționează. „Unii doresc să se destindă, alții caută să se reconecteze cu copilul interior, dar sunt și persoane care au nevoie să cunoască oameni noi, să socializeze“, spune psihoterapeutul. Recomandările celor care au participat au convins-o că atelierul le este de folos oamenilor. „Dacă, la final, oamenii îmi spun: «Nu m-am mai simțit atât de bine de nu mai știu când…», pot susține că atelierul și-a atins scopul și satisfacția este pe măsură.“

Scurt CV

Monica Burcea este profiler, psiholog clinician, psihoterapeut de formare psihanalitică și trainer formator. A absolvit Facultatea de Relații Economice Internaționale, Facultatea de Psihologie și are două masterate, în Afaceri internaționale și în Psihanaliză și psihologie psihanalitică. Dincolo de studii, se consideră suma a ceea ce a experimentat și a simțit în călătoriile sale. „Am descoperit că sigurul limbaj comun în toată lumea cuprinde râsul, bucuria, lacrimile și tristețea. Cunoscându-le, poți să comunici cu oamenii de pretutindeni.“ Programul său se împarte între cabinetul individual de psihoterapie și ședințele de terapie prin râs de la Centrul Mandarin. De câțiva ani, colaborează cu firmele care solicită astfel de ateliere pentru angajați. A mai colaborat cu școli și licee din București pe zona de dezvoltare a inteligenței emoționale și a participat la școli de vară cu ateliere vesele adaptate copiilor. De asemenea, din 2012, în fiecare vară s-a implicat în campania de voluntariat prin parcuri „București, zâmbește!“, în cadrul căreia a promovat zâmbetul ca secret mic cu efecte mari.

Citește și:

S-a deschis prima platformă culinară integrată din România

Terapie in doi

Terapia prin atingere

Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr.14/07.04.2016
Autor: Lidia Năstase
Sursa foto: Radu Vintilescu

Comments

comments

Lasă un răspuns

Sus