Mulți români cred că postul înseamnă automat să slăbești sau să mănânci mai sănătos. În realitate, mesele sunt dominate de pâine, cartofi, fasole cu mult ulei și zacuscă, iar alegerile „de post” din magazine – crenvurști vegetali, pateu sau cașcaval de post – ascund aditivi și grăsimi nesănătoase. Nutriționistul Cătălina Preda explică de ce excesul de carbohidrați și lipsa proteinelor transformă perioada postului într-un adevărat risc pentru siluetă și sănătate.
De ce multe din alimentele pe care românii le consumă atunci când țin post sunt, de fapt, un pericol pentru sănătate?
De pe 14 noiembrie până pe 24 decembrie, credincioșii țin postul Crăciunului. Timp de 40 de zile se abțin de la produsele de origine animală, încercând să-și purifice sufletul și corpul. Totuși, situația e ușor diferită.
Despre suflet, preoții ne învață că nu doar ce mâncăm contează, ci și ce gândim, ce spunem și cum ne tratăm aproapele. Pe de altă parte, nutriționiștii atrag atenția că alimentele la care mulți români apelează în această perioadă nu sunt chiar cele mai sănătoase. Din contră.
Cătălina Preda, nutriționist, ne-a explicat că excesul de carbohidrați este „problema generală”. Cartofii prăjiți, pâinea, zacusca delicioasă, dar cu mult ulei, devin periculoase, nu pentru că sunt rele, ci pentru că sunt consumate în cantitate prea mare.
„Foarte multe mese sunt dominate de pâine, cartofi, paste, orez și zacuscă, bineînțeles. (…) Foarte multe persoane ajung să aibă un dezechilibru în momentul postului, mai ales dacă sunt persoane care vor să țină post și au diabet, au rezistență la insulină sau probleme cu glanda tiroidă. Acolo e mai dificil puțin de ținut partea asta de post.
Dificil în ideea în care ei consideră că post trebuie să țină doar cu pâine, cartofi și paste. În ideea lor, asta înseamnă post: că se feresc de orice sursă de proteină și mănâncă doar pâine și cartofi”, spune Cătălina Preda.
Preparatele românești, „înecate” în ulei
Uleiul, adesea de floarea-soarelui, poate să ne facă rău dacă îl consumăm prea mult în timpul postului. Multe preparate tradiționale ajung să fie pline de ulei, iar efectele nu sunt deloc neglijabile pentru sănătate.
„O altă problemă ar mai fi consumul de ulei. Din categoria pește în conservă în ulei, mai vin sarmale de post, tocănițe, fasole bătută înecată în ulei la propriu. Rețeta de fasole bătută cu ceapă călită, foarte bună, de altfel, doar că ceapa aia e călită în ulei, și când o pui peste fasole, plutește acolo uleiul, că e ulei cu fasole, nu fasole cu ulei. Multe tocănițe, în special tocănițe de cartofi. Cum ziceam, predomină cartoful foarte mult.
Din categoria pâine consumată mult cu zacuscă: iar zacuscă. Iar are mult ulei, că așa e rețeta. Așa se face zacusca. Nu e o problemă rețeta în sine, ci cantitatea pe care o consumăm din alimentul respectiv și cât de des.
Și partea asta de consum exagerat de ulei impactează foarte mult ficatul. Se poate ajunge la modificări de greutate și îngreunează foarte mult digestia. Pentru că, în general, nu vorbim de un ulei sănătos. Nu ne referim la grăsimile luate din avocado, din ulei de măsline. E vorba de ulei de floarea-soarelui în cea mai mare parte sau ulei de palmier, în cel mai bun caz”, a completat Cătălina Preda.
De ce peștele la conservă, consumat frecvent în zilele cu dezlegare din post, nu este cea mai bună alegere
Peștele în conservă e o alternativă accesibilă pentru zilele de dezlegare din post, dar asta nu înseamnă că este neapărat bun pentru sănătate, avertizează experta.
„Mai avem dezlegări la pește. Doar că în zilele alea nici măcar nu mănâncă toți pește. Măcar dacă ar mânca. Orice fel de pește, pește să fie, dar nici măcar… Sau poate e un pește care nu e de cea mai bună calitate. Acum, nu mă refer că trebuie să fie cel mai scump pește ca să fie bun. Că nu-i vorba despre asta. Dar pot fi pești care nu sunt cei mai indicați sau sunt foarte mult în ulei, și din nou atunci nu e foarte sănătos”, a explicat nutriționistul.
Totodată, există și alternativele din comerț, etichetate „de post”, dar cu ingrediente deloc curate. Ele pot fi bune pentru a potoli o poftă, însă consumate pe termen lung devin din nou o problemă pentru organism.
„Majoritatea oamenilor, pentru a înlocui produsele de origine animală, aleg niște produse ultraprocesate care sunt „de post”. Acum, dacă mergi în magazine, supermarketuri, foarte multe sunt cu eticheta de post. Doar pentru că-s de post, punem în coș.
Și multe sunt cu tot felul de coloranți și cu aditivi, deloc sănătoase. Și aici mă refer la mezeluri, în general: mezeluri de post. Sunt crenvurști de post, parizer de post, cașcaval vegetal, pateu vegetal, șnițele vegetale, și nu-s chiar cele mai calitative, ca să zic așa. Cu foarte mult ulei de palmier, cu mulți stabilizatori, total nesănătoase, în cantitățile în care românii le consumă. Că nu e o problemă că mănânci odată”, a subliniat Cătălina Preda.
Nu mâncăm mai sănătos și nici nu slăbim în post
Nu contează doar ce mâncăm, ci și cum mâncăm. Așa cum subliniază Cătălina Preda, cantitatea este esențială. Alimentele de post cu care suntem obișnuiți nu sunt foarte bogate în nutrienți și nu țin de foame, așa că mulți ajung să le consume în exces.
„Mentalitatea generală a românului, când e la post, e că mănâncă cumva mai sănătos. Nu știu de ce, dar faptul că elimină carnea, lactatele, ouăle, brusc pare o variantă mai sănătoasă. Au impresia că pot mânca oricât.
Și atunci, peste zi, mănâncă ce mănâncă, cum ți-am povestit, și posibil să nu le țină de foame. Și atunci ajung să aibă porții foarte mari la cină, că ei n-au nicio limită.
Dacă mănânci fără carne, ți-e foame mai des, pentru că, bineînțeles, e deficit de proteine foarte mare în perioada asta. Pentru că singura proteină pe care și-o pot lua din alimentația românului la post e din fasole. Ca structură vegetală, dar proteina de origine vegetală din fasole nu e la fel folosită ca și proteina de origine animală.
Ca să ai o comparație simplă: dacă dintr-un produs de origine animală îți iei 50 grame de proteină, din fasole trebuie să mănânci mult ca să ajungi la 50 de grame de proteină. Doar că biodisponibilitatea proteinei din fasole nu e la fel, nu se absoarbe toată în organism, nu se folosește toată, pentru că e proteină de origine vegetală, are altă structură chimică”, a subliniat Cătălina Preda.
Pe de altă parte, nici nu slăbim automat în post, așa cum cred mulți. Chiar dacă eliminăm produsele de origine animală, mesele sunt adesea bogate în carbohidrați și grăsimi, iar consumul excesiv poate duce, de fapt, la creștere în greutate. Postul nu garantează scăderea în kilograme dacă nu avem grijă la cantitate și la calitatea alimentelor.
„Mulți cred mitul ăsta: că în post slăbești automat. Și atunci mănâncă după aia cât vor. Că ‘dacă e post, slăbesc oricum’. Da, slăbești… cu tot uleiul ăla din zacuscă, cu fasolea aia înecată în ulei, cu mulți pești în conservă în ulei, cu cantitatea industrială de orez și cu toți cartofii ăia.
Nu o să slăbești deloc. Din contră, o să pui. Pentru că dacă ai fi consumat proteine, ți-ar fi fost mai puțină foame și atunci nu consumai așa de mult din cereale, din carbohidrați și nu ajungeai la un surplus caloric. De fapt, românul se îngrașă”, a explicat Cătălina Preda.
Idei de meniu sănătos pentru o zi de post
Există, însă, și preparate recomandate în perioada postului. Cătălina Preda ne-a prezentat un exemplu de meniu pe bază de produse vegetale, echilibrat și bogat în nutrienți, care ajută organismul să se mențină sănătos și să nu simtă foamea între mese.
„De exemplu, pe o zi, un mic dejun poate fi cu niște legume: roșii, castraveți, ardei grași, ardei dulci grași, cu humus și cu pâine integrală. E perfect sănătos și echilibrat.
La prânz poate fi o supă de linte, un orez cu ciuperci și cu o salată lângă. Salată de crudități, servită lângă. Deci nu trebuie să fie cantități industriale de orez, numai ca să nu ne fie foame. Putem servi cu niște ciuperci și cu o salată, și atunci ne ajută la volum, ne crește senzația de sațietate.
La cină, de exemplu, poate fi tofu. Uite, un tofu la cuptor cu legume și cu niște cartofi. Dar pentru că mâncăm și tofu, nu trebuie să mâncăm cartofi în cantități industriale. Din nou, o variantă bună.
Ca gustări: semințe, nuci, fructe. Foarte ok în perioada asta. Cumva, fructele nici nu sunt așa de mult consumate în perioada de post. Nu înțeleg de ce. Parcă, brusc, doar legumele există. Leguminoasele, cerealele predominante, e clar. Fructele parcă ies din ecuație, deși nu e nicio problemă cu ele”, a încheiat Cătălina Preda.
