Cinci semne că partenerul încearcă să te controleze. Când atenția și grija pot ascunde un comportament de control

„Scrie-mi când ajungi” poate fi un gest de grijă. Situația se schimbă dacă, de fiecare dată când întârzii să răspunzi, urmează acuzații, apeluri repetate sau cererea să dovedești unde ai fost. În timp, s-ar putea să începi să îți schimbi programul, să eviți anumite întâlniri sau să te gândești de două ori înainte să spui ce vrei, ca să eviți reacția partenerului.

Controlul poate lua forma unor cereri care par mărunte la început. Psihologul Andrea Bonior descrie mai multe asemenea comportamente, de la izolarea de oamenii apropiați până la folosirea vinovăției și a amenințărilor. Când încerci să înțelegi ce se întâmplă în relația ta, uită-te și la ce urmează când spui „nu”, păstrezi o limită sau iei o decizie pe cont propriu.

1. Îți este tot mai greu să te vezi cu prietenii sau cu familia

Poate începe cu remarci despre cât de des vorbești cu sora ta sau despre o prietenă pe care partenerul spune că nu o suportă. Dacă fiecare întâlnire ajunge să fie urmată de reproșuri, poți începe să refuzi invitațiile doar ca să ai liniște acasă. Uneori trec luni până îți dai seama cât de rar îi mai vezi pe oamenii la care obișnuiai să apelezi.

Încercarea de a împiedica un partener să își vadă familia sau să vorbească cu prietenii este unul dintre exemplele de control coercitiv incluse de autoritatea americană de sănătate publică CDC în metodologia sa de monitorizare a violenței în cuplu. În România, legea include izolarea impusă de familie, prieteni sau comunitate între formele de violență socială.

2. Îți cere acces la telefon sau să îi dai socoteală pentru fiecare deplasare

Să îți ceară parola, să îți citească mesajele fără acord sau să insiste să îți vadă permanent locația sunt comportamente care îți pot restrânge intimitatea. Uneori, cererea vine cu o replică pe care Bonior o oferă ca exemplu: „Dacă nu faci nimic rău, atunci n-ar trebui să te deranjeze să-mi arăți.”

Poate ați ales amândoi să vă partajați locația, de pildă când unul dintre voi călătorește. Contează să poți opri partajarea sau să îți păstrezi conversațiile private. Dacă refuzul tău declanșează interogatorii, acuzații de infidelitate ori presiuni ca să cedezi, merită să iei în serios ce se întâmplă.

3. Te critică atât de des încât ajungi să te îndoiești de tine

Comentariile despre cum te îmbraci, cum vorbești sau ce faci la serviciu pot fi prezentate ca sfaturi. Când observațiile se repetă, te ridiculizează sau continuă după ce ai spus că te rănesc, efectul se poate vedea în alegerile tale. Poate începi să renunți la hainele care îți plac sau să eviți să povestești despre planurile tale, fiindcă anticipezi cum va reacționa

Într-o discuție despre o problemă concretă, ar trebui să ai și tu loc să spui cum vezi lucrurile. Dacă partenerul te umilește în fața altora și îți spune apoi că ai luat prea în serios o glumă, poți lua în seamă felul în care te-ai simțit. Insultele și umilirea sunt incluse de CDC între formele de agresiune psihologică în cuplu.

4. Te face să simți că îi datorezi afecțiune, timp sau o concesie

Un cadou, o favoare sau ajutorul primit într-o perioadă grea pot deveni, în unele relații, argumente folosite mai târziu împotriva ta. De fiecare dată când vrei să faci ceva pentru tine, partenerul îți amintește ce a făcut pentru tine și îți cere să renunți la planul tău. În timp, poți ajunge să spui „da” ca să scapi de vinovăție.

Presiunea poate apărea și când afecțiunea pare să depindă de cât de bine te conformezi așteptărilor lui. Un reper este ce se întâmplă când nu sunteți de acord. Poți să îți păstrezi decizia și să fii tratată cu respect? Sau trebuie să cedezi de fiecare dată ca să revină apropierea dintre voi?

5. Folosește amenințări când îți susții o alegere

Uneori, presiunea devine explicită. Partenerul te amenință că îți va lua sprijinul financiar, că vei pierde locuința sau că nu îți vei mai vedea copiii dacă pleci. Asemenea amenințări pot face o decizie să pară imposibilă, mai ales când depinzi de resursele comune sau îți este teamă de reacția lui.

Poți cere ajutor chiar dacă încă nu știi ce decizie vrei să iei. În România, Legea nr. 217/2003 include controlul vieții personale, amenințările și constrângerile între manifestările violenței psihologice. Dacă te temi pentru siguranța ta sau ai nevoie să înțelegi ce opțiuni ai, poți apela gratuit, la orice oră, linia națională 0800 500 333, gestionată de Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați. În caz de pericol imediat, sună la 112.

Vrei cele mai utile articole direct pe telefon, fără să descarci aplicații inutile? Abonează-te gratuit la canalul nostru de WhatsApp Femeia.ro.