De ce ne este atât de greu să aruncăm lucrurile pe care nu le mai folosim? Psihologii explică legătura dintre dezordine, emoții și nevoia de control

Un sertar plin de cabluri despre care nu mai știi de la ce sunt. O cutie cu felicitări vechi, pe care nu ai mai deschis-o de ani. Haine care nu îți mai vin, dar pe care „poate le vei purta din nou”. Pungi în alte pungi. Obiecte uitate în colțuri, pe rafturi, sub pat sau în dulapuri care abia se mai închid.

Pentru multe femei, dezordinea din casă pare doar o problemă de organizare. În realitate, spun psihologii, lucrurile pe care alegem să le păstrăm spun adesea mai mult despre lumea noastră interioară decât despre obiceiurile noastre casnice.

„Dezordinea nu este, de cele mai multe ori, un defect de caracter. Este o conversație tăcută între casa ta și emoțiile pe care nu le-ai procesat încă”, explică terapeuții specializați în comportamente de atașament și organizare emoțională.

Iar primul pas spre o casă mai aerisită nu începe cu cutii de depozitare sau cu etichete frumoase, ci cu o întrebare mult mai profundă: de ce ne este atât de greu să renunțăm?

Dezordinea nu este același lucru cu acumularea compulsivă

Psihologul Joseph Ferrari, unul dintre cei mai cunoscuți cercetători în psihologia dezordinii, face o distincție importantă: nu orice casă aglomerată ascunde o tulburare.

Potrivit acestuia, acumularea compulsivă este o afecțiune clinică, în timp ce dezordinea de zi cu zi apare mult mai frecvent și are, de cele mai multe ori, cauze emoționale sau contextuale.

„În cazul acumulării compulsive există atașament extrem față de obiecte similare. În cazul dezordinii obișnuite, vorbim despre multe categorii diferite de obiecte, răspândite peste tot”, explică specialistul.

Cu alte cuvinte, majoritatea oamenilor se află undeva între minimalismul perfect de pe social media și acumularea patologică.

Când dezordinea începe să îți afecteze viața

Specialiștii spun că dezordinea devine o problemă reală atunci când începe să reducă funcționalitatea spațiului sau să creeze stres constant.

De exemplu:

• masa din dining nu mai poate fi folosită;
• dulapurile sunt atât de pline încât nu mai găsești nimic;
• eviți să primești musafiri;
• amâni plăți sau pierzi documente importante;
• simți anxietate când te uiți în jur.

Un studiu publicat în 2021 de cercetătorii Caroline Rogers și Rona Hart a arătat că dezordinea este unul dintre cei mai puternici predictori ai scăderii stării generale de bine.

Cu alte cuvinte, casa aglomerată nu afectează doar estetica, ci și sănătatea emoțională.

De ce păstrăm lucruri de care nu mai avem nevoie

1. Pentru că obiectele devin amintiri

Una dintre cele mai frecvente cauze este atașamentul emoțional. O cană a mamei. O eșarfă primită de la bunica. Hainele copilului. O scrisoare veche. Un parfum gol.

Obiectul nu mai are valoare practică, dar are o încărcătură afectivă uriașă.

Consilierul Nadia Vidal explică faptul că, în procesul de doliu, oamenii ajung adesea să confunde obiectul cu relația.

„A renunța la lucrurile unei persoane iubite poate părea, la nivel emoțional, ca și cum ai renunța la persoana respectivă.”

Psihologii subliniază însă un lucru important: amintirea trăiește în tine, nu în obiect.

2. Pentru că obiectele ne definesc identitatea

Uneori nu păstrăm lucruri pentru ceea ce sunt, ci pentru ceea ce spun despre cine am fost.

Un curs de franceză neterminat. Gantere cumpărate în ianuarie. Haine dintr-o perioadă în care aveai alt stil. CD-uri, agende, trofee, fotografii.

Organizatorul profesional Jenn Jordan numește acest fenomen „sinele aspirațional” sau „sinele nostalgic”. Adică păstrăm obiecte care ne conectează cu o versiune a noastră pe care nu vrem să o pierdem.

Întrebarea pe care o pun specialiștii este simplă, dar puternică: Vrei să locuiești într-un muzeu al persoanei care ai fost sau să faci loc pentru cine ești acum?

3. Pentru că amânăm deciziile

Psihologii spun că procrastinarea nu are legătură cu lenea. Potrivit lui Ferrari, procrastinarea este, în esență, o formă de evitare emoțională.

Fiecare teanc de hârtii, fiecare cutie nedesfăcută, fiecare obiect lăsat „pentru mai târziu” reprezintă, de fapt, o decizie amânată. Problema este că fiecare obiect netriat creează o mică sursă de stres, iar stresul generează și mai multă evitare.

Un cerc care se hrănește singur.

4. Pentru că obiectele ne dau senzația de siguranță

Pentru multe persoane, mai ales cele care au crescut în familii care au trecut prin lipsuri, crize economice sau perioade dificile, păstrarea lucrurilor are legătură cu supraviețuirea.

„Poate îmi trebuie.”

„E păcat să arunc.”

„Nu știi niciodată.”

Psihologii numesc acest fenomen mentalitate de scarcity, adică frica profundă că, dacă renunți acum, nu vei mai putea înlocui mai târziu.

Nu este despre dezordine. Este despre siguranță.

5. Pentru că ne este rușine

Paradoxal, rușinea este unul dintre motivele pentru care dezordinea persistă.

Mulți oameni evită să ceară ajutor, să primească vizite sau chiar să vorbească despre asta.

Cercetările lui Ferrari arată că femeile sunt cele care resimt cel mai puternic presiunea socială legată de „casa perfectă”, amplificată astăzi de rețelele sociale.

Cum începi, de fapt, să te desprinzi

Specialiștii spun că organizarea nu începe cu recipiente sau rafturi noi.

„Depozitarea nu vindecă dezordinea. Uneori doar o ascunde mai elegant”, spun organizatorii profesioniști.

Primul pas este altul:

Pune-ți această întrebare: „Ce țin cu adevărat în mâini? Un obiect… sau o emoție?”

Abia după ce răspunsul devine clar, decizia de a păstra sau de a renunța devine mai ușoară.

Un exercițiu recomandat de terapeuți:

1. ia obiectul în mână;
2. spune cu voce tare ce reprezintă;
3. amintește-ți povestea lui;
4. întreabă-te dacă amintirea poate merge mai departe fără acel obiect.

De multe ori, spun specialiștii, simplul fapt de a spune povestea este suficient pentru a putea lăsa lucrul să plece. Nu renunți la obiect. Renunți la frica de a-l pierde.

Psihologii sunt unanimi: sentimentalitatea, atașamentul sau nostalgia nu sunt slăbiciuni. Problema apare doar atunci când încep să ocupe spațiul în care ar trebui să trăiască prezentul.

Poate că întrebarea corectă nu este: „De ce nu pot să arunc asta?”. Ci, mai degrabă: „De ce simt că încă am nevoie de ea?”

Foto: Profimedia

Pentru ca cele mai importante articole cu și despre TINE, te așteptăm și pe canalul nostru de WhatsApp Femeia.ro! Acolo vei afla sfaturi și trucuri interesante în exclusivitate, dar și cele mai interesante știri de pe site, direct pe telefonul tău!