De ce ne pierdem răbdarea mai repede cu părinții decât cu oricine altcineva. Psihologii explică de ce reacționăm diferit în familie

Poți gestiona cu calm o ședință tensionată la serviciu, poți avea răbdare cu prietenii și chiar cu persoane dificile din viața de zi cu zi. Și totuși, uneori este suficient un telefon de la mama sau un comentariu aparent banal din partea tatălui pentru ca iritarea să apară aproape instantaneu.

Mulți adulți observă că, în preajma părinților, reacționează diferit decât în orice altă relație. Devin mai defensivi, mai sensibili sau mai impulsivi. Specialiștii spun că acest fenomen este extrem de comun și are explicații psihologice bine documentate.

Relația cu părinții este diferită de toate celelalte

Nicio altă relație din viața noastră nu are o istorie atât de lungă și de profundă precum cea cu părinții. Ei au fost primele persoane de care am depins emoțional, fizic și afectiv.

Potrivit teoriei atașamentului, dezvoltată de psihologii John Bowlby și Mary Ainsworth și extinsă ulterior asupra relațiilor adulte, experiențele timpurii cu figurile parentale contribuie la formarea unor modele emoționale care ne influențează comportamentul și relațiile pe tot parcursul vieții, potrivit Allure.

Cu alte cuvinte, atunci când vorbim cu părinții, nu interacționăm doar cu persoanele din prezent. Interacționăm și cu amintirile, așteptările, rănile și tiparele construite de-a lungul a zeci de ani.

De ce revenim la comportamente din copilărie

Terapeuții descriu frecvent un fenomen numit „regresie emoțională”. Chiar dacă suntem adulți independenți, simpla revenire în mediul familial sau o conversație cu părinții poate reactiva roluri vechi: copilul responsabil, copilul rebel, perfecționistul familiei sau cel care încearcă mereu să obțină aprobare, scriu cei de la Self.

De aceea, o observație care venită de la un coleg ar trece neobservată poate avea un impact mult mai mare atunci când vine din partea unui părinte.

Psihologii explică faptul că sistemul nostru nervos recunoaște anumite tipare familiare și reacționează automat, înainte ca partea rațională a creierului să analizeze situația.

Istoria emoțională nu dispare odată cu vârsta

Mulți oameni cred că maturizarea ar trebui să rezolve automat conflictele vechi. În realitate, lucrurile sunt mai complexe.

Relațiile dintre părinți și copii adulți continuă să fie influențate de experiențele din copilărie. Cercetările arată că apropierea emoțională dintre părinți și copiii lor adulți este parțial construită pe baza dinamicilor dezvoltate în anii în care copilul locuia încă acasă.

Asta nu înseamnă că trecutul determină complet prezentul. Specialiștii subliniază că oamenii pot construi relații sănătoase și pot dezvolta noi modele de comunicare pe parcursul vieții. Totuși, anumite sensibilități emoționale pot rămâne active mult timp.

De ce criticile părinților dor mai mult

Un motiv important este că părinții au avut un rol esențial în formarea imaginii noastre despre noi înșine.

Atunci când o persoană de care ai depins în copilărie îți critică alegerile, chiar și indirect, creierul poate interpreta mesajul ca fiind mai amenințător decât aceeași observație făcută de un străin.

Potrivit experților, reacțiile intense apar adesea atunci când sunt activate vechi temeri legate de respingere, dezamăgire sau lipsa validării.

De aceea, uneori nu răspundem doar la ceea ce ni se spune în prezent, ci și la ceea ce am simțit în trecut.

Cum putem gestiona mai bine aceste situații

Terapeuții recomandă, în primul rând, conștientizarea tiparelor.

Înainte de a reacționa impulsiv, poate fi util să ne întrebăm: „Sunt supărată pe ceea ce se întâmplă acum sau reacționez și la ceva mai vechi?”

Specialiștii sugerează câteva strategii simple:

• să facem o pauză înainte de a răspunde;
• să respirăm profund atunci când simțim că emoțiile cresc;
• să stabilim limite sănătoase în conversațiile dificile;
• să evităm discuțiile sensibile atunci când suntem deja stresați;
• să ne amintim că părinții sunt și ei influențați de propriile experiențe și vulnerabilități.

Relațiile de familie pot evolua

Vestea bună este că atașamentul și tiparele relaționale nu sunt fixe. Numeroase studii arată că experiențele pozitive, relațiile sănătoase și procesul de autocunoaștere pot contribui la schimbarea modului în care gestionăm conflictele și apropierea emoțională.

De aceea, dacă uneori ai impresia că te transformi din nou în adolescenta care se certa cu părinții pentru orice, nu înseamnă că ai regresat sau că ai eșuat. Înseamnă doar că relațiile familiale ating unele dintre cele mai profunde straturi ale identității noastre.

Iar tocmai pentru că aceste relații sunt atât de importante, ele au și puterea de a ne emoționa, de a ne provoca și, în timp, de a ne ajuta să creștem.

Pentru cele mai importante articole cu și despre TINE, te așteptăm pe canalul nostru de WhatsApp Femeia.ro, dar și pe Tik Tok! Acolo vei afla sfaturi și trucuri interesante în exclusivitate, dar și cele mai interesante știri de pe site, direct pe telefonul tău! 

Foto: Profimedia