De ce unele femei nu știu să primească un compliment. Ce spun psihologii despre lipsa aprecierii în copilărie

Există persoane care, atunci când primesc un compliment sincer, par aproape incomode. În loc să zâmbească sau să spună simplu „mulțumesc”, îl minimalizează imediat:

„Nu a fost mare lucru.”
„Oricine ar fi făcut asta.”
„Cred că puteam să mă descurc mai bine.”

Psihologii spun că acest tip de reacție nu are legătură cu modestia sau cu dorința de a primi și mai multe laude. De multe ori, explicația se află în copilărie și în felul în care persoana a fost apreciată sau validată emoțional de-a lungul anilor.

Ce se întâmplă în creier atunci când primim un compliment

Studiile din psihologie și neuroștiință arată că aprecierea activează în creier zone asociate recompensei și stării de bine.

O cercetare publicată în 2008, realizată cu ajutorul imagisticii cerebrale fMRI, a arătat că oamenii reacționează neurologic la complimente aproape la fel cum reacționează la recompense materiale sau financiare.

Cu alte cuvinte, aprecierea sinceră produce o senzație reală de confort emoțional și validare.

Însă psihologii spun că există o diferență importantă între:

• persoanele care au crescut primind constant validare;
• cele care au fost rareori lăudate sau apreciate.

Ce se întâmplă când copilul nu primește suficientă apreciere

Specialiștii explică faptul că un copil care nu primește des încurajări învață, treptat, să își construiască singur sentimentul de valoare.

În timp, apare un sistem intern foarte puternic de autoevaluare:

„Am făcut suficient?”
„Am fost destul de bună?”
„M-am ridicat la standardele mele?”

Astfel, validarea vine mai ales din interior, nu din reacțiile celor din jur.

La maturitate, acest mecanism poate transforma persoana într-una foarte independentă și perfecționistă, dar și foarte greu de convins că merită aprecierea primită.

De ce complimentele par să „nu ajungă” la ele

Psihologii spun că multe femei care au crescut fără validare emoțională au dificultăți reale în a integra complimentele.

Ele aud cuvintele, însă nu le simt cu adevărat.

Motivul este că mintea lor verifică automat dacă aprecierea primită corespunde standardelor personale extrem de ridicate.

Dacă persoana simte că nu a făcut suficient; putea să se descurce mai bine; sau nu merită lauda, complimentul este respins aproape instantaneu.

Relațiile pot avea de suferit

Acest comportament îi afectează adesea și pe cei apropiați. Partenerii, prietenii sau membrii familiei pot avea senzația că:

• nimic din ce spun nu contează;
• afecțiunea lor nu este primită;
• sau că persoana dragă nu îi crede niciodată.

În realitate, nu este vorba despre lipsă de iubire sau respingere intenționată, ci despre un mecanism emoțional foarte vechi.

Ce tip de compliment funcționează mai bine

Psihologii spun că persoanele care au dificultăți în a primi apreciere reacționează mai bine la complimente specifice și concrete.

De exemplu, în loc de: „Ești extraordinară.” funcționează mai bine: „Mi-a plăcut foarte mult cum ai vorbit astăzi cu mama ta. Ai avut multă răbdare și ai ascultat-o fără să o judeci.”

Complimentele precise sunt mai ușor de acceptat pentru că pot fi „verificate” mental și percepute ca autentice.

Perfecționismul și autosuficiența emoțională

Mulți specialiști spun că aceste persoane devin extrem de autosuficiente.

Ele:

• nu cer validare;
• nu depind de laude;
• și rareori își bazează stima de sine pe părerile celorlalți.

Acest lucru poate fi o calitate importantă, însă are și un cost emoțional: oamenii apropiați pot simți că nu reușesc niciodată să ajungă cu adevărat la ele.

Ce recomandă psihologii

Experții spun că scopul nu este ca persoana să înceapă să depindă de complimente, ci să învețe să le accepte fără să le respingă imediat.

Uneori, primul pas este extrem de simplu: să nu minimalizezi instantaneu aprecierea primită.

Un simplu „Mulțumesc” poate schimba treptat modul în care creierul procesează validarea și apropierea emoțională.

Psihologii spun că, în timp, acest exercițiu poate deschide o „fereastră” mică prin care afecțiunea și aprecierea celor din jur să fie, în sfârșit, lăsate să intre.

foto: Profimedia

Informațiile prezentate în acest articol au caracter informativ și nu înlocuiesc sfatul unui specialist în sănătate mintală sau psihologie. Fiecare persoană reacționează diferit la experiențele din copilărie și la relațiile emoționale dezvoltate la maturitate. Dacă simți că anumite tipare îți afectează starea de bine sau relațiile, discutarea acestora cu un psiholog poate fi un pas important spre înțelegere și echilibru emoțional.

Pentru ca cele mai importante articole cu și despre TINE, te așteptăm și pe canalul nostru de WhatsApp Femeia.ro! Acolo vei afla sfaturi și trucuri interesante în exclusivitate, dar și cele mai interesante știri de pe site, direct pe telefonul tău!