Esti aici
Femeia.ro > Familie > Copii > Copii care au copii

Copii care au copii

Mame minore

Mame minore… Pare antitetică alăturarea și totuți e cruda realitate. În ultimile zeci de ani, perioada de fertilitate feminină începe tot mai devreme, orice contact sexual neprotejat poate duce la o sarcină. Cât înțelege o tânără minoră despre ce înseamnă asta, cât înțelege statul despre ce ar trebui să facă pentru a reduce consecințele unei astfel de întâmplări?

Există ONG-uri și inițiative particulare care se străduiesc să limiteze urmările acestor neînțelegeri – educația este cel mai sigur răspuns, dar aici drumul printre asperități și prejudecăți este lung și sinuos!

Numărul enorm de mame adolescente ne clasează pe primul loc în Uniunea Europeană, și înaintea unor țări ca Rwanda, Trinidad Tobago, Emiratele Arabe Unite, Uzbekistan, Albania, Bahamas, Botswana, Burundi, India sau Mauritius. Conform datelor dintr-un raport al Oficiului European de Statistică (Eurostat), cel mai ridicat procent de mame minore a fost înregistrat în ţara noastră (12,3% din total femeilor care au născut pentru prima dată, 10% din totalul nașterilor). În România 1 din 10 mame este minoră! Sunt județe în România în care numărul mamelor minore ajunge într-un an și la 300.

Probabil în perioada imediat următoare numărul acestora va crește, pentru că medicii refuză să mai facă avorturi la cerere.

Asociația SAMAS Sănătate pentru mame și sugari are programe care vin în sprijinul adolescentelor mame. Educatorii perinatali ai Asociației identifică în maternități mamele minore și le oferă sprijin. „Putem, prin toată atenția pe care o oferim în maternitate, să spargem niște bariere dintre mamă și copil și să restabilim emoția necesară pentru ca cei doi să crească împreună.“ spune Adina Gheorghe, responsabil proiecte sociale și fundraiser Asociația SAMAS – Sănătate pentru mame și sugari

Fenomenul mamelor minore este în creștere sau a pornit pe o pantă măcar ușor descendentă în ultimii 10 ani?

Explozia sarcinilor la adolescente este înregistrată în ţara noastră de mai bine de un deceniu. Organizaţiile nonguvernamentale spun că multe provin din rândul minorităţii rome, în cadrul căreia sunt răspândite căsătoriile între minori. Anual, circa 700 de fete devin mame înaintea vârstei de 15 ani, se înregistrează 34 de naşteri la 1.000 de adolescente între 15 şi 19 ani. Este un efect al lipsei accesului la îngrijiri şi educaţie pentru sănătatea sexuală, a reproducerii și a relațiilor. În 2015, această situaţie din România a determinat Comitetul ONU pentru drepturile economice, sociale şi culturale să ne atragă atenţia că a devenit urgentă adoptarea unei strategii naţionale pentru a asigura accesul la educaţie sexuală şi consiliere privind sănătatea reproductivă la tinerele şi adolescentele din ţară. Însă în 2018 Senatul României a votat Legea „Inocenței Copilăriei” – care pedepsește educația sexuală în școli, cu amenzi și închisoare pentru profesorii care oferă elevilor din învățământul preșcolar, primar și gimnazial informații legate de educația sexuală, fără acordul scris al părinților. Legea a fost ulterior respinsă de Camera Deputaților! În acest moment, România nu are o inițiativă legislativă pentru introducerea orelor de educație sexuală și a relațiilor în școli.

Citește și: 9 mituri despre viitoarea mamă

Unii preferă să dea vina pe fete pentru a scurta procesul de gândire și pentru a se proteja de pericolul conștientizării faptului că trăim într-o societate în care condiția feminină a rămas pe alocuri la nivelul secolului XVIII. Câte cazuri ai văzut în care să fie o „vină“ care poate fi pusă pe seama ei?

„E vina ei!”, „Știa ce face!”, „N-are părinți?”, „Așa-i trebuie!” sunt expresiile pe care le auzim cel mai frecvent în asemenea cazuri de la familie, colegi, vecini, profesori. De la toți cei care ar trebui să îi fie alături copilului. Nu se poate discuta despre vina unui copil. Există în jurul copilului adulți care sunt responsabili: părinți, educatori, tutori legali. Cu toții contribuie la asigurarea drepturilor copilului: dreptul la protecție și educație este la fel de important ca și dreptul la hrană.

De ce nu folosesc aceste fete mijloacele contraceptive existente?

Copiii nu își cunosc propriul corp, nu înțeleg care este responsabilitatea pe care o aduce cu el un act sexual. Adolescenții învață la orele de anatomie noțiuni de reproducere. Cât să le stimuleze curiozitatea. Profesorii nu merg mai departe cu lecțiile pentru a le aduce informații suplimentare despre responsabilitate, despre bolile associate, despre sarcinile nedorite, despre cum se construiesc relațiile și despre încrederea dintre parteneri. Sub presiunea mediului, adolescenții nu doresc decât să experimenteze. De cele mai multe ori nu au cu cine vorbi. Părinții sunt prea ocupați și oricum diferența dintre generații a făcut mereu ca subiectul sexualității să fie tabu. Astfel că nu le rămân decât informațiile de pe internet și informațiile pe care și le transmit între ei. De multe ori fetele sunt ușor de manipulat de băieții mai mari. Fără o educație temeinică și o responsabilizare, contraceptivele sunt pentru tineri și adolescenți ca și inexistente.

În ce măsură este avortul o opțiune pentru aceste fete?

Peste 10.000 de adolescente fac anual avort în România. Avortul pentru o fată minoră se face doar cu acordul părintelui, până la 14 săptămâni de sarcină. Din păcate, fetele nu își cunosc corpul, și pur și simplu nu știu că sunt însărcinate – ajung la medic mult prea târziu, de cele mai multe ori direct în sala de nașteri. Multe dintre ele ascund sarcina de rușine și teamă. Cu toții am citit despre fete care au născut în drum spre școală sau pe câmp neștiind nimeni că sunt însărcinate. Avem un soi ciudat de a privi astfel de știri, fără vreun dram de empatie, fără să ne dăm seama că da, nici noi, la 14 – 16 ani nu știam mai nimic despre ce înseamnă viață sexuală, sarcină și/sau copil.

Ce opțiuni de educație/profesie are o fată minoră care se decide să își păstreze copilul?

Frica, șocul, depresia, rușinea sunt stările pe care le are o adolescentă când află că este însărcinată. În primul rând copila își va întrerupe școala, se va rupe de colegii ei de generație. Și pentru o mamă adultă revenirea în mediul de la serviciu după un an sau doi de stat acasă cu copilul este dificilă. Acum imaginați-vă o fată care se reîntoarce la școală după naștere și după ce a stat acasă cu copilul. Viața de acasă nu a fost chiar fericită pentru ca a fost blamată de familie, privită cu dezgust de vecini, supusă violenței verbale (cel puțin) și nu mai are niciun pic de încredere în ea. Neștiind ce înseamnă un copil nou-născut, îl privește pe acesta ca fiind cauza nenorocirii prin care trece și îl respinge, îl lasă în grija rudelor. În funcție de mediul în care trăiește, minora poate fi încurajată să continue studiile. Chiar să se orienteze către școlile de meserii. Din păcate, foarte puține fac acest lucru. Și ele și copiii lor ajung să fie întreținute din ajutoarele sociale.

Provin din familii defavorizate?

Sunt fete din toate categoriile sociale. Lipsa de educație din rândul tinerilor are impact în toate familiile.

Ce faceți concret pentru aceste fete?

Educatorii perinatali SAMAS identifică în maternități mamele minore și le vin în sprijin prin acordarea CUTIEI Bebelusului – un program care se desfășoară în Finlanda de peste 81 de ani cu beneficii imediate în scaderea ratei mortalității infantile de la 6,5% la 1,7% și creșterea ratei de alăptare exclusivă în primele 6 luni de viață. Programul se desfășoară acum în multe țări de pe glob: Australia, Japonia, Statele Unite ale Americii fiind doar câteva dintre ele. Conceptul CUTIEI Bebelusului se bazează pe sprijinul educațional care se oferă mamei gratuit, prin cursurile de îngrijire a bebelușului și prin consilierea în alăptare, dar și prin sprijinul material – cutia este patul bebelușului în primele 3 luni de viață și este dotată cu produse de igienă și îmbrăcăminte pentru cel mic. În cadrul proiectului pilot desfășurat la începutul lunii iunie 2019 în 22 de maternități din întreaga țară, au fost acordate 70 de CUTII ale Bebelusului, 70 de cursuri de îngrijire bebe și 70 de consilieri în alăptare. 45 dintre mamele beneficiare au fost minore.

Una dintre mamele minore, de 17 ani, aflată la a doua naștere, având acasă un copil de 1 an și 4 luni, a mărtusirit că, fără acest sprijin material și fără consilierea în alăptare, ar fi dorit să lase copilul în maternitate pentru că deja îi este greu cu micuțul de acasă. Acum însă faptul că are unde să îl țină și faptul că îl va hrăni la sân îi asigură încrederea că va putea să aibă grijă de ambii copii.

Este de apreciat și mobilizarea generală a asistentelor medicale din comunități care s-au implicat în proiect și au înțeles că prin transmiterea către mame a informațiilor corecte, cu empatie și profesionalism, vor contribui la creșterea încrederii mamei în abilitățile ei de a-și crește și alăpta copilul.

Citește și: O mama cat cinci

Ce sprijin v-ați dori să aveți de la autoritățile statului?


Asociația SAMAS s-a axat mereu pe educație – atât a cadrelor medicale, cât și a părinților. Reducerea numărului de mame minore se realizează prin introducerea în școala generală/liceu a orelor de educației sexuală și a relațiilor, ca materie obligatorie. Toate țările UE au redus numărul mamelor minore după ce au luat această măsură. Ne dorim ca educatorii perinatali să fie solicitați să susțină în școli și licee astfel de ore. Ne dorim ca numărul copiilor cu copii să scadă așa cum a scăzut în Estonia. De la 1.116 mame adolescente în 2005 s-a ajuns la 368, zece ani mai tarziu, după introducerea orelor de educație sexuală și a relațiilor, ca materie obligatorie.

Ce i-ai spune unei mame căreia fiica ei minoră tocmai i-a mărturisit că este însărcinată?

Conștientizează că fiica ta va deveni mamă. Și, chiar dacă ți se pare nedrept, chiar dacă pare că vi se întâmplă cel mai rău lucru din lume, mergi la un curs, ascultă ce au de spus specialiștii, vezi de ce sprijin puteți beneficia și creșteți împreună bebelușul cu dragoste. Asumă-ți ceea ce consideri că este eșecul vieții copilului tău și fii alături de fata ta! Cel mai bine ar fi ca să îi dai copilului detalii despre responsabilitățile începerii vieții sexuale.

Sprijin pentru prematuri

Salvați Copiii România a identificat, de-a lungul celor opt ani de campanie pentru reducerea mortalității infantile, mecanisme de finanțare care să acopere componenta de intervenție pentru salvarea vieților copiilor născuți prematur, mare parte din ei născuți de mame minore care nu și-au putut monitoriza sarcina. Cu toate că numărul nașterilor la mamele minore a scăzut ușor în 2018, situația rămâne îngrijorătoare privind ordinul nașterilor la mame adolescente (al câtelea copil născut viu al mamei). Astfel, dintre adolescentele-mame cu vârsta sub 19 ani, 12.906 sunt la prima naștere, 3.657 la a doua, 673 la a treia, 63 la a patra, șapte la a cincea și una la a șasea naștere. Cele mai multe mame adolescente sunt din mediul rural.

Mărturii reale

Mame minore

I. Andreea are 16 ani și este însărcinată în 6 luni. În satul în care locuiește, există multe adolescente însărcinate, iar profesorii sunt obișnuiți cu situația aceasta. Locuiește cu mama ei și cu sora cea mare, care are și ea un copil, la marginea satului într-o casă compusă din cameră și bucătărie, fără grup sanitar în interior și fără canalizare. Trăiesc singure, tatăl lor părăsindu-le de mici. Tatăl copilului pe care Andreea urmează să îl nască are 20 de ani, nu se interesează de sănătatea ei și nu dorește să se implice în creșterea viitorului lor copil. Andreea nu avea cunoștințe legate de contracepție și vestea că a rămas însărcinată a luat-o prin surprindere.

„Profesorii m-au încurajat să continui școala chiar dacă sunt însărcinată. Sunt fete la noi care merg la școală, nasc și pe urmă se întorc la școală. Unele abandonează că e prea greu și nu au cu cine să lase copiii. Eu o am pe sora mea și pe mama care stau acasă și o să pot să continui să mă duc la școală. A contat mult când am ales să păstrez copilul că și cei de la Salvați Copiii m-au îndrumat să nu renunț la școală și m-au ajutat să îmi depun dosarul să primesc indemnizația să pot să cresc copilul după ce se va naște.”, povestește fata.

Andreea a fost consiliată în proiectul Siguranță prin Educație pentru Nutriție și Sănătate – SENS, pentru a nu renunța la școală, experții Salvați Copiii ajutând-o să înțeleagă importanța urmării cursurilor pentru a beneficia de drepturile ei și pentru a avea o șansă la o viață mai bună.

 

II. În cartier, viața bate filmul, dar și telenovela!

Mame minore

I. a crescut cu părinții ei tineri și bunicii într-un apartament din București; mergea la școala din cartier. Bunicii au murit amândoi înainte ca ea să împlinească 12 ani. La cei 14 ani ai ei, I. părea foarte emancipată și avea un fizic precoce, plus foarte mulți prieteni, mulți dintre ei băieți. Se cam îngrășase în ultima vreme, iar părinții și vecinii puneau totul pe seama consumului exagerat de fastfood. Vecinii începuseră să se mire că nu o mai văd pe scară cu numeroșii ei prieteni. La un moment dat, cineva a observat că e însărcinată, sarcina era foarte vizibilă, apoi familia s-a mutat definitiv din bloc, a vândut apartamentul. Ulterior, altă vecină a aflat povestea de la mama ei: I. le spusese că este însărcinată undeva în luna a șaptea, când totul devenise imposibil de ascuns. Spunea că nu știe cine e tatăl și că „de obicei folosea prezervativ.“ Părinții au trecut rapid peste șoc și și-au folosit din plin banii și influența pentru a-și schimba total viața: s-au mutat și au decis să crească copilul lui I. ca pe al lor propriu, ca pe fratele mai mic al lui I. Condiția a fost una singură: lui I. să i se piardă urma. A făcut o pauză de un an de la școală și a reluat studiile în altă parte; acum a terminat și liceul. Deocamdată nimeni dintre ei nu este dispus să îi spună copilului cine este adevărata lui mamă.

 

Citește și:

Fotografiile utilizate sunt pur ilustrative, pentru păstrarea confidențialității personajelor.

 

 

Comments

comments

Lasă un răspuns