Esti aici
Femeia.ro > Familie > Copii > Raspunsuri despre problemele copilului pe care orice parinte trebuie sa le stie

Raspunsuri despre problemele copilului pe care orice parinte trebuie sa le stie

Dr. Anca Dorilă, medic specialist pediatrie, Regina Maria (www.reginamaria.ro) ne-a ajutat cu sfaturi despre cele mai comune probleme de care se lovesc părinții în primii ani de viață ai celor mici.

Unii copii sunt mai bolnăvicioși decât alții. Ba răceală, ba enterocolită, ba alergie, mereu urmează un tratament. Există vreo soluție în cazul lor pentru a le întări imunitatea?

În cazul unui astfel de copil, prioritatea părinților ar trebui să fie asigurarea unei alimentații cât mai sănătoase, bogate în vitamine și minerale, asociată cu mișcare zilnică în aer liber, cu respectarea orelor de somn și, nu în ultimul rând, educarea celui mic, în vederea respectării normelor de igienă în colectivități și în casă. Administrarea de medicament/sirop de tip supliment, cu rol în stimularea imunității, nu ar trebui făcută decât după o discuție prealabilă cu medicul curant, care, în urma examenului clinic și după câteva investigații de laborator (ce pot detecta carențe de vitamine, minerale, fier sau deficite imune), va recomanda terapia adecvată acelui copil.

Care sunt simptomele cele mai comune care, atunci când apar, necesită control medical de urgență?

Trebuie să ținem seama că, pentru orice părinte, situația urgentă a propriului copilului la acel moment nu reprezintă același lucru și pentru medicul de gardă. Spre exemplu, un copil în vârstă de 2 luni cu febră 39 °C este o urgență atât pentru părinte, cât și pentru medic, pe când un copil de 8 ani cu aceeași febră, dar cu stare generală bună, la care părinții au administrat antitermic, poate fi evaluat și în sistemul ambulator a doua zi. Câteva exemple de situații care necesită evaluare la camera de gardă (indiferent de vârstă): febră înaltă; scaune diareice numeroase, care determină apatie și stare generală alterată; deshidratare severă (prin aport insuficient de lichide sau prin scaune diareice) ce determină mucoase și buze uscate, plus cantitate redusă de urină în acea zi. Se poate spune că un copil cu stare generală bună, care bea și mănâncă satisfăcător, cel mai probabil nu va fi o urgență în acel moment.

Vara se înmulțesc cazurile de rotavirus. Ce măsuri de precauție recomandați?

Infecția cu rotavirus reprezintă o frecventă cauză de diaree la copilul de până în 2 ani, astfel că prima măsură de prevenție ar fi vaccinul oral anti-rotavirus, administrat încă de la 2 luni, dar nu mai târziu de 8 luni. Administrarea vaccinului se poate realiza și bebelușilor care au trecut deja printr-o infecție cu rotavirus în acest interval de vârstă, pentru că este posibil ca aceștia să nu fie imuni la toate tipurile de virusuri prezente în vaccin, astfel încât vaccinul le va oferi o protecție completă. Boala diareică cu rotavirus este o boală infecțioasă cu transmitere extrem de ușoară. Igiena riguroasă este un aspect important: spălarea pe mâini de fiecare dată când schimbi scutecul bebelușului, spălarea cu detergent sau soluție dezinfectantă a suprafețelor unde schimbi scutecul, a jucăriilor și a obiectelor pe care copilul le folosește la comun cu alți copii, plus izolarea copilului bolnav la domiciliu scade mult probabilitatea de infectare.

De ce este anemia feriprivă atât de comună la cei mici? Este suficient regimul alimentar pentru a o preveni sau trata?

Anemia prin deficit de fier este cel mai frecvent tip de anemie la copilul mic, din cauza ritmului accelerat de creștere, mai ales până la vârsta de 1 an, și ulterior lipsei alimentației echilibrate și variate. Concret: un aport insuficient de carne, cereale îmbogățite cu fier, plus legume și fructe crude bogate în vitamina C, care să ajute la absorbția corectă a fierului. Menționez că sugarul ce primește formulă de lapte adaptată vârstei nu va necesita suplimentare cu fier, pentru că formulele, în prezent, sunt deja îmbogățite cu acesta. Recomandările de tipul diversificare de la vârsta de 6 luni, cu introducerea cât mai rapidă a alimentelor bogate în fier (carne roșie, ou, cereale, fructe și legume, tofu pentru vegetarieni) și evitarea consumului de lapte de vacă până la vârsta de 1 an pot preveni acest tip de carență.

Mulți părinți își fac griji că micuțul lor de câțiva anișori nu mănâncă destul și că este prea slab. Este acesta un pericol?

Dacă în primele 12 luni copilul își triplează greutatea de la naștere, ulterior acest ritm de creștere încetinește și se produce inegal în următorii ani, astfel și nevoile nutriționale scad, implicit și pofta de mâncare. Astfel, părintele trebuie să se înarmeze cu răbdare și să nu exercite presiuni sau recompense/pedepse pentru o farfurie care a rămas goală, respectiv plină. În cazul în care, comparativ cu alți copii, propriul copil e prea slab sau apare o scădere în greutatea copilului bruscă într-o perioadă relativ scurtă de timp, atunci este momentul unei vizite la medic.

Dar în cazul copiilor grăsuți, când e cazul să ne facem griji legate de greutate?

În cazul copilului bucălat nu este niciodată prea devreme să prevenim obezitatea. O singură excepție ar fi doar la copilul alăptat exclusiv la sân până la 6 luni, care în mod natural are tendința să ia în greutate ceva mai rapid și nu reprezintă un risc ulterior. Astfel, părinții ar trebui să înțeleagă încă de foarte devreme că monitorizarea greutății copilului este extrem de utilă, atât la vârstă de sugar, cât și preșcolar, școlar, adolescent și că un plus de kilograme față de curba de creștere normală a copilului este o problemă ce trebuie abordată cu maximă seriozitate.

Citeste si:

TEXT: Andreea Cohuț FOTO: pexels.com

Articol preluat din revista Sanatatea de Azi, nr.08/2019

Comments

comments

Leave a Reply