Imaginează‑ți locul de muncă ca pe un spațiu în care te simți respectată, apreciată și liberă să contribui cu tot ce ai mai bun. Când însă acest spațiu devine ostil, tensionat sau umilitor, apare ceea ce legea numește „hărțuire morală la locul de muncă”. În România acest fenomen este recunoscut legal și are reguli clare pentru protejarea ta și a demnității tale profesionale și personale.
Ce înseamnă hărțuirea la locul de muncă
Hărțuirea morală la locul de muncă înseamnă un comportament sistematic care afectează negativ condițiile în care lucrezi, lezează drepturile sau demnitatea ta, îți pune în pericol sănătatea fizică sau mentală ori îți compromite viitorul profesional. Aceasta nu înseamnă un moment izolat de tensiune sau un feedback critic ocazional, ci o serie de comportamente nedorite care creează un mediu intimidant, umilitor sau ofensator.
Include conduite ostile, comentarii verbale degradante, gesturi sau acțiuni repetitive și sistematice. De exemplu, să fii strigată, umilită sau ignorată constant, fără un motiv obiectiv, poate intra sub incidența acestei definiții. Sursele juridice din România menționează expres că stresul și epuizarea fizică pot fi incluse în acest tip de hărțuire.
Legislația românească relevantă
Legea care reglementează cel mai clar hărțuirea morală la locul de muncă este Legea nr. 167/2020, care completează cadrul general privind discriminarea și egalitatea de tratament. Aceasta spune că ai dreptul la un loc de muncă lipsit de acte de hărțuire morală și că nimeni nu te poate sancționa, concedia sau discrimina pentru că ai fost supusă sau ai refuzat să fii supusă hărțuirii morale.
În plus, Codul Muncii prevede la articolul 5 faptul că orice comportament de hărțuire morală trebuie sancționat disciplinar, contravențional sau chiar penal, după caz. Răspunderea pentru astfel de fapte nu se oprește la sancțiunea disciplinară în firmă: poate exista și răspundere administrativă sau penală pentru agresor.
Ce poți face chiar astăzi dacă ești hărțuită la locul de muncă
În primul rând, este esențial să recunoști că nu trebuie să suporți un mediu de lucru toxici. Din momentul în care sesizezi un comportament de hărțuire, ai câteva opțiuni practice:
1. Documentează situațiile: notează datele, orele, ce s‑a întâmplat, cine a fost implicat. Dovezile concrete îți vor susține poziția dacă ajungi să faci o plângere oficială.
2. Sesizează angajatorul sau departamentul de resurse umane: firmele trebuie să aibă proceduri interne pentru a gestiona astfel de plângeri și să ia măsuri de prevenire și sancționare. Conform legislației, angajatorul are obligația de a lua măsuri pentru prevenirea și combaterea hărțuirii în firmă. Dacă nu o face, riscă amenzi importante.
3. Plângere la inspectoratul teritorial de muncă (ITM): dacă situația nu se rezolvă intern sau nu te simți protejată, poți face o sesizare la ITM. Această instituție poate verifica dacă drepturile tale sunt respectate și poate sancționa angajatorul pentru lipsa de măsuri eficiente.
4. Căutarea de sprijin juridic: un avocat specializat în dreptul muncii te poate ghida în principalul proces legal și îți poate spune exact ce probe sunt necesare dacă ajungi în instanță.
Nu trebuie să păstrezi tăcerea dacă ai parte de hărțuire la locul de muncă
Hărțuirea la locul de muncă nu este un subiect tabu și nici o situație în care trebuie să te simți singură. Legile îți oferă instrumente clare pentru a te proteja și pentru a cere sprijin atunci când mediu de lucru devine ostil. Pas cu pas, poți transforma frustrarea și teama în acțiune și demnitate. Respectul nu este un bonus, ci un drept.
