Esti aici
Femeia.ro > Lifestyle > Sfântul Andrei, protectorul românilor

Sfântul Andrei, protectorul românilor

sfantul andrei

Pe 30 noiembrie, creștinii ortodocși îl prăznuiesc pe sfântul apostol Andrei, cel întâi chemat, creștinătorul României. Sfântul Andrei apostolul a fost primul dintre ucenicii Mântuitorului, dar și cel care, după Cincizecime, s-a oprit în drumul său de propovăduire a Noii Legi în Dobrogea, creștinându-i pe români. De aceea, Biserica Ortodoxă Română e numită apostolică, iar sfântul apostol Andrei este considerat nu numai creștinaăorul României, ci și ocrotitorul ei.

Primul ales, cel întâi chemat

Andrei era pescar în Betsaida Galileii, fiul lui Iona și fratele lui Simon (sfântul apostol Petru de mai târziu). A fost inițial ucenic al prorocului Ioan Botezătorul, urmându-l când acesta își rostea predicile despre pocăință, despre venirea Mântuitorului. Când Iisus a venit la Ioan să fie botezat cu apă, Andrei era acolo, fiind martorul primei teofanii (arătare a Lui Dumnzeu). Când Botezătorul a spus: „Iată mielul lui Dumnezeu, cel ce ridică păcatele lumii!” (Ioan 1, 36), Andrei s-a hotărât și I-a urmat lui Iisus, devenind astfel primul Lui ucenic.

Tradiția Bisericii spune că, după Înălțarea Domnului la cer și după Cincizecime, Apostolii au tras la sorți și au mers în toată lumea, pentru propovăduire. Atunci, acestui „întâi chemat”, i-a fost sortit să meargă în Bitinia, Bizanția, Tracia și Macedonia, cu ținuturile din jurul Mării Negre, până la Dunăre și Sciția Mică (adică Dobrogea noastră) și până în Crimeia, unde pe mulți i-a tras de la idoli la Hristos. Mai mult decât atât, a predicat din Evanghelie, a botezat creștini și a hirotonisit preoți și episcopi în lungile sale călătorii. Tot din tradiție, aflăm că Sfântul Andrei a avut un sfârșit de mucenic, fiind răstignit cu capul în jos pe o cruce în formă de X, căreia i s-a spus „Crucea Sfântului Andrei”.

3.000 de suflete

Când sfântul Andrei a ajuns pe malul Mării Negre, a stat mai multă vreme, povestindu-le geților despre Legea cea Nouă. Sfântul a strâns atunci în jurul lui mulțime de oameni și a început a le povesti despre Mântuitor și lucrarea lui. Pe cei ce au crezut, peste 3.000 de suflete, i-a botezat cu apă izvorâtă din piatră. Izvorul era minunat, pentru că apăruse după ce, asemenea lui Moise în pustiu, Andrei a lovit piatră cu toiagul, poruncindu-i să dea apă.

Peștera minunilor

Loc de pelerinaj în aceste zile, Peștera Sfântul Apostol Andrei este săpată într-un deal împădurit de lângă comuna Ion Corvin (pe șoseaua Ostrov-Constanța, cu 70 km înainte de Constanța, în apropierea Dunării). Peștera are în interior un bloc de piatră pe fețele căruia este săpată crucea, încă de atunci, de la începuturi. Se spune că aici era un centru spiritual al lui Zalmoxe, iar când sfântul apostol Andrei și-a ales loc pentru rugăciune în peșteră, preoții zeului suprem al dacilor l-au primit cu drag, ba chiar, ascultându-i învățătura, l-au urmat. Apostolul a creștinat mii de alți locuitori ai acestor ținuturi, botezându-i în apa celor nouă izvoare din vecinătate.

Citește și: Ispitele sfântului Antonie cel Mare

Obiceiuri și tradiții

Noaptea de 29 spre 30 noiembrie este una dintre cele mai pline de superstiții dintre sărbătorile tradiționale și stă sub semnul strigoilor și vârcolacilor. Se spune că la începutul secolului XX, în ținuturile Tutovei, tinerii se adunau în grupuri pentru a petrece. Dansul și ospățul se țineau însă în casă, pentru a fi feriți de strigoii care umblă liberi în această noapte.

Pentru a-i ține cât mai departe, fetele și băiețîi ungeau cu usturoi ușile și ferestrele caselor, iar în unele zone se aruncau bucăți de pâine în curte pentru a ține sufletele chinuite departe de cămin. La această petrecere din Noaptea Strigoilor, numită și Păzitul Usturoiului, fetele aduceau trei căpățâni de usturoi, care erau păzite de o bătrână, apoi, după ce se juca în jurul lor, erau din nou distribuite tinerelor care le păstrau tot anul împotriva bolilor și a descântecelor.

Din bătrâni se spune că tot în această noapte, fetele nemăritate își pot afla ursitul. Un fir de busuioc așezat sub pernă îi va aduce în vis chipul celui care o va cere în căsătorie, iar dacă stă dezbrăcată între două oglinzi cu o lumânare în mâna, va putea vedea în oglindă din spate chipul băiatului.

Alt obicei presupune ca fetele să pregătească o turtă de pâine sărată din care să mănânce înainte de culcare, iar cel care în vis îi va oferi apă de băut, acela îi este sortit. Chipul viitorului soț poate să apară și într-un pahar cu apă sfințită, în care este introdusă o verighetă sfințită.

Tot de sărbătoarea Sfântului Andrei se leagă și prevestirea meteorologică pentru anul următor. Se spune că dacă se duc 12 cepe (câte una pentru fiecare lună a anului) în pod, starea lor din seara de Crăciun va da prognoza vremii. Cele stricate anunță luni ploioase și mohorâte, iar cele care sunt întregi vor aduce soare și belșug în roade. De asemenea, dacă în această noapte este senin și cald, înseamnă că ne așteaptă o iarnă blândă, iar dacă va fi ger, și în anotimpul care vine va fi la fel.

Datina de a semăna în noaptea Sfântului Andrei grâu într-o oală cu pământ pentru a afla rodnicia ogoarelor este practicată și astăzi în zonele rurale. Grâul pus la încolțit poate să semnifice și previziunile pentru anul următor în ceea ce îi privește pe toți membrii familiei.

Băutura rituală care se prepară cu ocazia acestei sărbători este covașa, o băutură fermentată din mălai și făină, sau doar din mălai de porumb ori de mei. Gustul dulce-acrișor ține strigoii departe de oamenii care beau din acest preparat.

Citește și: Postul Crăciunului. Ce trebuie să știi despre această perioadă

 

Sursă foto: 123RF

Comments

comments

One thought on “Sfântul Andrei, protectorul românilor

Lasă un răspuns