Persoanele care cumpără mereu lucruri „de rezervă” pentru casă nu sunt neapărat obsesive. Ce poate ascunde acest comportament

Există oameni care au mereu baterii în mai multe sertare, încă un detergent sub chiuvetă, rezerve de hârtie igienică și câteva produse „pentru orice eventualitate”.

Din exterior, comportamentul poate părea excesiv, obsesiv sau chiar apropiat de acumularea compulsivă. Psihologii spun însă că, în multe cazuri, realitatea este mult mai profundă și are legătură cu experiențele emoționale din copilărie.

Nu este neapărat vorba despre „hoarding”

Specialiștii explică faptul că oamenii care păstrează constant rezerve pentru casă nu suferă automat de tulburare de acumulare compulsivă.

Tulburarea de tip „hoarding”, recunoscută oficial în DSM-5, presupune:

• dificultatea severă de a renunța la obiecte;
• atașament emoțional intens față de lucruri;
• și acumulări care afectează funcționarea normală a locuinței.

În cazul persoanelor care țin rezerve organizate:

• produsele sunt folosite;
• spațiul este ordonat;
• iar obiectele au un scop clar.

Psihologii spun că aici este vorba mai degrabă despre un mecanism de siguranță emoțională decât despre acumulare patologică.

Cum începe acest comportament

De multe ori, rădăcinile apar în copilărie. Nu neapărat într-o familie foarte săracă, ci într-un mediu unde lipsurile sau stresul legat de bani produceau tensiune.

Pentru un copil, un lucru aparent banal, precum lipsa laptelui, terminarea detergentului sau ultimul sul de hârtie igienică putea deveni declanșatorul unui conflict în casă.

Psihologii spun că un copil crescut într-un astfel de mediu învață rapid să fie atent la „nivelul stocurilor” din casă.

Copiii încep să monitorizeze inconștient totul

În timp, copilul dezvoltă o formă de hiper-vigilență. Observă când laptele este aproape terminat, când mai sunt doar câteva felii de pâine sau când detergentul este pe sfârșite.

Sistemul nervos învață că un recipient gol nu este doar un obiect gol, ci posibil începutul unei seri tensionate.

Astfel apare nevoia de prevenție permanentă.

Creierul rămâne „setat” pe lipsuri chiar și la maturitate

Cercetările din psihologia comportamentală arată că experiențele repetate de nesiguranță pot modifica modul în care oamenii percep resursele și riscul.

Economistul comportamental Sendhil Mullainathan și psihologul Eldar Shafir au analizat efectele mentalității de lipsă („scarcity mindset”).

Studiile lor arată că atunci când oamenii cresc într-un mediu unde resursele sunt instabile, atenția lor rămâne permanent orientată spre:

• prevenirea lipsei;
• control;
• și anticiparea problemelor.

Chiar dacă, la maturitate, situația financiară devine stabilă, creierul continuă să funcționeze ca și cum pericolul ar exista încă.

De ce aceste persoane nu se pot relaxa complet

Din exterior, casa pare perfect organizată: există mereu cafea, baterii, medicamente și produse de bază. Însă psihologii spun că această ordine vine adesea cu un cost emoțional invizibil: o stare permanentă de vigilență.

Persoana verifică automat:

• ce lipsește;
• ce trebuie cumpărat;
• și ce ar putea „să se termine”.

Pentru cineva care nu a crescut cu această anxietate, un șampon pe jumătate gol poate trece complet neobservat.

Pentru alții însă, acel flacon devine imediat un semnal mental: „Trebuie înlocuit înainte să fie prea târziu.”

Comportamentul poate avea și o parte utilă

Specialiștii spun că această atenție la detalii poate deveni foarte valoroasă în anumite contexte.

Persoanele care monitorizează constant resursele sunt adesea:

• foarte organizate;
• prevăzătoare;
• și eficiente în situații logistice.

Ele observă rapid:

• ce lipsește;
• ce trebuie refăcut;
• și ce riscuri pot apărea.

Problema apare atunci când sistemul de alertă nu se mai oprește niciodată.

Nu este despre obiecte, ci despre siguranță emoțională

Psihologii spun că, în esență, aceste persoane nu încearcă doar să evite lipsa unor produse.

Ele încearcă să evite senzația de nesiguranță, conflict, stres sau instabilitate pe care au asociat-o cândva cu lipsurile. Astfel, rezervele devin o formă subtilă de control emoțional și protecție.

Ce ajută cu adevărat

Specialiștii spun că soluția nu este neapărat renunțarea bruscă la obicei.

Mai important este ca oamenii să înțeleagă:

• de unde vine nevoia;
• ce încearcă să prevină;
• și dacă pericolul perceput mai există cu adevărat în prezent.

În multe cazuri, simpla conștientizare poate reduce treptat anxietatea asociată cu „a rămâne fără”.

Un mecanism de supraviețuire care a rămas activ

Psihologii consideră că multe dintre comportamentele adulților nu sunt simple preferințe, ci mecanisme construite foarte devreme pentru a face față unui mediu tensionat.

Iar persoanele care cumpără mereu „încă una de rezervă” nu sunt neapărat obsesive sau exagerate.

Uneori, sunt doar oameni care au învățat în copilărie că liniștea unei case putea depinde de un simplu recipient gol.

Nota redacției: Acest articol are scop informativ și nu reprezintă un diagnostic psihologic. Comportamentele legate de organizare, acumularea de rezerve sau anxietatea privind lipsurile pot avea cauze diferite de la o persoană la alta. Dacă aceste stări afectează semnificativ viața de zi cu zi, relațiile sau nivelul de stres, este recomandată discutarea lor cu un specialist în sănătate mintală.

Pentru ca cele mai importante articole cu și despre TINE, te așteptăm și pe canalul nostru de WhatsApp Femeia.ro! Acolo vei afla sfaturi și trucuri interesante în exclusivitate, dar și cele mai interesante știri de pe site, direct pe telefonul tău!