Esti aici
Femeia.ro > Sanatate > Nutritie > Bun îi vinul…pentru sănătate

Bun îi vinul…pentru sănătate

Licoarea lui Bachus a fost considerată medicament încă dinaintea erei noastre. Informațiile contradictorii se nasc pentru orice place, iar vinul nu face excepție! Îngrașă, crește tensiunea, accentuează iritarea și depresia, afectează ficatul.

Doar că studii efectuate în ultimii ani vin să dilueze aceste etichete, dovedind că și vinul de azi, întocmai ca al strămoșilor, nu doar că nu face rău, dar poate preveni unele afecțiuni grave. Cu condiția să fie roșu, sec și să nu depășești un pahar pe zi!

Secretul din butoi

Istoria consemnează că părintele medicinei însuși, vizionarul Hipocrat, prescria vin roșu în cazul problemelor de digestie. Îl mai recomanda pentru vindecarea rănilor, dar nu și pentru tulburările nervoase, din pricina durerilor de cap pe care le putea declanșa. Există un adevăr în ameliorarea durerilor de stomac și a îmbunătățirii digestiei, întrucât anumiți compuși din vinul roșu protejează flora bacteriană a stomacului și, în același timp, favorizează metabolismul grăsimilor.

În sprijinul acestei teorii au venit numeroși specialiști care au cercetat vreme de câteva decenii stilul de viață al francezilor. Concluzia a fost că polifenolii din vinul roșu, de fapt niște substanțe antioxidante care se mai găsesc și în cafea, ciocolată neagră, unele mirodenii (anason, cuișoare) sau condimente (busuioc, oregano, rozmarin) cresc producția de bilă și înlesnesc digestia grăsimilor. O posibilă explicație pentru faptul că franțuzoaicele se mențin suple în ciuda meselor bogate și a vinului corpolent cu care le stropesc.

Prieten cu inima

Consumul de vin roșu este asociat cu risc redus de boli cardiovasculare sau atac de cord, precum și cu scăderea colesterolului rău, a creșterii celui bun și a îmbunătățirii circulației sangvine. Ceea ce nu s-a demonstrat în cazul tăriilor sau al berii. Tot faimoșii polifenoli sunt responsabili de această calitate a licorii lui Bachus. Un alt atu este indicele glicemic redus, care transformă vinul sec într-un aliat în prevenirea obezității și a diabetului.

Potrivit studiilor, cei ce beau cu moderație vin roșu au talie mai subțire și mai puțină grăsime abdominală în comparație cu marii consumatori de tării. Asta pentru că vinul accelerează arderile chiar la o oră și jumătate după ce ai golit paharul, ceea ce nu-i puțin lucru când nu vrei să renunți la plăcerea unui buchet parfumat, fără ca asta să-ți afecteze greutatea. De asemenea, vinul scade sensibilitatea la insulină, un rol important în cazul celor ce suferă de diabet zaharat. Nu în ultimul rând, faptul că împiedică formarea cheagurilor și reduce inflamațiile sunt acțiuni direct legate de o mai bună memorie.

Viață lungă

Pentru o franțuzoaică trecută de 120 de ani, un model de longevitate, vinul a fost în mod cert fântâna tinereții. Asta pentru că, a declarat ea, zi de zi nu i-a lipsit paharul cu vin roșu. Și, poate deloc întâmplător, în provinciile din sud-vestul Franței, speranța de viață este cea mai ridicată din lume. Cercetătorii au analizat vinurile produse local și au descoperit că acestea conțin un nivel important de procianidină, un factor anti-îmbătrânire de zeci de ori mai eficient ca vitaminele C și E, faimoase pentru că prelungesc viața.

Surpriza a fost și mai mare când experții au aflat că acest antioxidant este prezent de fapt în majoritatea vinurilor produse de pe planetă, nu doar în Franța. Și oamenii de știință danezi au realizat vreme de un deceniu studii ample, pe mii de bărbați și femei, și au constatat că cei care au consumat zilnic un pahar cu vin roșu au fost feriți cu 50% de riscul de deces! E drept că cercetarea cu pricina nu a luat în calculi alți factori de stil de viață, precum alimentația sau mișcarea fizică. Un lucru este sigur: resveratrolul, un alt ingredient din vinul roșu, acea moleculă considerată magică, prelungește cu până la 30% speranța de viață, susțin cu tărie oamenii de știință.

Originea vinului este plasată de experți cu mai bine de 10.000 de ani înainte de Hristos, când oamenii preistorici culegeau fructe de pădure și le lăsau câteva zile la fermentat pentru a obține un suc dulce, cu conținut scăzut de alcool. Cea mai veche cramă autentică a fost descoperită în Armenia și are peste 6.000 de ani vechime.

Citește și:

10 motive pentru care trebuie sa mananci portocale

Lămâia, regina fructelor de sezon

De ce este bine sa bei bere

Articol preluat din ediția de octombrie 2016 a revistei Femeia.
Autor: Lidia Năstase
Foto: pixabay.com

Comments

comments

Lasă un răspuns

Sus