Cu toții căscăm când suntem obosiți. Din acest motiv, mulți consideră căscatul semnul somnolenței sau al plictiselii, însă el ascunde multe lucruri surprinzătoare.
Hipocrate credea că, atunci când caști, poți reduce febra. Și, pe bună dreptate, studiile actuale confirmă răcirea organismului, în special a creierului. În plus, căscatul arată o lipsă de oxigen, iar pentru a se oxigena, creierul comandă căscatul. Ecografiile 4D au arătat că fetușii la vârsta de 11 săptămâni cască, iar experții atribuie acest lucru dezvoltării creierului tocmai în această etapă. Se spune, în glumă, desigur, că e mai contagios decât un virus, nimeni nerezistând la căscat atunci când cei din jur fac asta. Cel mai recent studiu, efectuat anul trecut la Universitatea din Nottingham, arată că el este un reflex primitiv din cortexul motor primar − o zonă a creierului responsabilă de funcția motorie.
Hai să vedem însă care sunt mecanismele căscatului și ce ascund ele.
Face inima să bată mai repede
Ritmul cardiac crește semnificativ în timp ce căscăm, cu aproximativ 30%, însă nu-i deloc periculos, întrucât durează doar câteva secunde. Căscatul bărbaților este mai lung decât al femeilor cu 1-2 secunde.
E molipsitor
O vorbă populară spune „umbli din pom în pom, precum căscatul din om în om“. Devine transmisibil după primul an de viață. Mai multe studii arată că, atunci când o singură persoană dintr-un grup începe să caște, mai mult de jumătate vor căsca în următoarele cinci minute. Iar cele care sunt legate genetic sau emoțional vor căsca primele. Acest aspect se explică prin abilitatea de a simți și înțelege emoțiile altui individ. Mulți cred că este mai mult un mecanism social decât unul fiziologic. Prin rezonanță magnetică, s-a dovedit că zonele creierului activate în timpul căscatului contagios sunt ale lobilor posteriori, responsabile cu procesarea emoțiilor noastre și ale altora. Și câinii se molipsesc. Dacă ai un animal de companie și tu începi să caști, de cele mai multe ori va căsca și el.
Răcorește creierul
S-a observat că oamenii cască mai mult în timpul iernii, dar nu pentru că ar fi mai puțină lumină și s-ar instala o stare de somnolență, ci pentru a atrage aerul rece din exterior spre creier și răcorirea acestuia. Din acest motiv, uneori căscăm și când avem o sarcină cognitivă intensă de îndeplinit, și nu din plictiseală, ci pentru a răcori și oxigena creierul și a ne concentra astfel mai bine.
Ajută sportivii să facă performanță
Să caști înainte de un concurs sportiv e de mare ajutor, pentru că acest ritual, bizar la prima vedere, răcește creierul, în special lobii frontali, îmbunătățind astfel concentrarea, atenția și se pare că și rezistența.
Excesul nu-i a bună!
Deși în mod normal căscatul nu ascunde nimic periculos, căscatul în exces poate fi simptomul unei boli cardiace − o reacție a nervului vag. În alte situații, rare, ar putea indica și o serie de probleme ale creierului.
Înainte de somn
Căscatul face parte din mecanismul sistemului termoregulator, pentru că, atunci când dormim, temperatura corpului scade, iar căscatul contribuie și el într-o anumită măsură la acest lucru.
6 secunde durează în medie căscatul. Tot statistica ne arată că putem căsca de opt ori pe zi.
Anunță durerea de cap
Căscatul poate fi un semn care anunță o durere de cap cu câteva ore înainte ca ea să se instaleze. Dacă suferi de migrene în mod regulat și caști, deși nu ești obosit, ar fi bine să eviți pe cât se poate lumina puternică, întrucât ea face durerea mai intensă.
Citește și:
- Vitamine esentiale iarna si de unde le iei
- Turismul medical, vacanță și tratament
- Alergia solară sau când soarele ne devine dușman
Articol preluat din ediția de august 2018 a revistei Femeia.
Autor: Luminița Tăbăran
Foto: pixabay