Esti aici
Femeia.ro > Sanatate > Fumatul cu bune și rele

Fumatul cu bune și rele

Începând de anul trecut, în România este în vigoare o lege destul de drastică privind fumatul în locurile publice. Lege care, spun susținătorii ei, îi ajută pe nefumători și îi pedepsește pe fumătorii care nu înțeleg că viciul lor i-ar putea îmbolnăvi (și) pe alții.

După cum deja citim și auzim peste și de peste tot, fumatul dăunează grav sănătății. Și, din ce în ce mai mult, și finanțelor proprii. De unde pe la începutul secolului trecut era șic să fumezi, astăzi fumătorii (și mai cu seamă fumătoarele) sunt priviți cu un ochi critic și atenționați în toate modurile posibile despre primejdiile la care se autoexpun. Și-atunci de unde „bunele“ din titlu. Vom vedea. Dar să vedem mai întâi de unde obiceiul de a scoate fum pe nări precum balaurii din poveste.

O mică istorie a tutunului

Când Columb a ajuns în Lumea Nouă, a adus de acolo nu numai bunătăți precum cafea, cartofi sau pătlăgele, ci și o plantă căreia localnicii din Cuba (primul loc în care a debarcat Columb) îi spuneau tabac, pe care o fumau ca să… alunge oboseala. Mai târziu, s-a dovedit că nu toți indienii din America aveau aceleași obiceiuri în privința tabacului: unii îl fumau pentru destindere și, cum aminteam, alungarea oboselii, iar în alte părți, era folosit numai de șamani, în scop ritualic sau la prepararea unor leacuri. În fine, era folosit și pentru intrarea în transă, pentru că, fumate în anumite cantități, frunzele de tutun provocau halucinații. Acolo, în America de Sud, tutunul este folosit pentru fumat de peste 7.000 de ani, conform dovezilor arheologice. Una peste alta, la începutul secolului al XVI-lea, tutunul, odată cu obiceiul de a fuma, a ajuns în Europa. De aici, spre finele secolului, a ajuns în Turcia, iar mai apoi în China.

În 1519, Diego Rodriguez, unul dintre ofițerii de pe navele lui Columb, și-a adus acasă tutun și obiceiul de a fuma. Numai că nevasta lui, mai cu frică de Dumnezeu, îl reclamă Inchiziției că „înghite foc și scoate fum pe nas“. Omul este judecat și condamnat la zece ani de muncă silnică pentru „legătura cu diavolul“.

Nicotina, medicament sau drog

Este o substanță (alcaloid) din componența frunzelor de tutun care,consumată în cantități mari, dă dependență. Numele îi vine de la Jean Nicot, ambasador al Franței în Portugalia începutului de secol XVI, care, primind în dar câteva frunze de tutun, le-a dus în Franța pe post de… medicament. Multă vreme, tutunul a fost considerat leac împotriva sifilisului, a astmului sau a rănilor. Curând, s-a constatat că fumatul (de menționat că termenul propriu-zis de fumat apare mai târziu, multă vreme spunându-i-se „beție uscată“) provoacă greață, amețeli și… gură urât mirositoare. Așa cum aminteam, consumul susținut de nicotină duce la dependență. Iar dacă-ți voi spune că dependența de tutun e mai greu de depășit decât cea de heroină sau cocaină, sunt sigură că te vei gândi de două ori înainte să-ți aprinzi următoarea țigară!

Trei grade de dependență

Spre deosebire de alte droguri, dependența de nicotină nu poate fi stabilită prin analize. Există însă un test pe care-l poți face și tu, ca să vezi cum stai!

Testul Fagerstrom

1. Când fumaţi prima ţigară după trezire?

a. În primele 5 minute = 3

b. 6-30 minute = 2;

c. 31-60 minute = 1

d. Peste 60 minute = 0

2. Este dificil să nu fumaţi în locuri interzise?

a. Da = 1;

b. Nu = 0

3. La ce ţigară renunţaţi mai greu?

a. Prima = 1;

b. La celelalte = 0

4. Câte țigarete fumaţi pe zi?

a. Sub 10 = 0;

b. 10-20 = 1;

c. 21-30 = 2;

d. peste 30 = 3

5. Fumaţi mai mult dimineaţă decât după-amiază?

a. Da = 1;

b. Nu = 0

6. Fumaţi când sunteţi bolnav şi trebuie să rămâneţi la pat o zi întreagă?

a. Da = 1;

b. Nu = 0

Încercuiţi răspunsul care vi se potrivește şi însumați punctele. În funcţie de punctajul obţinut, dependenţă de nicotină poate fi:

– între 0 şi 3 puncte: dependenţă mică,

– între 4 şi 6 puncte: dependenţă medie,

– între 7 şi 10 puncte: dependenţă severă.

Cu rele…

Din studiile și cercetările întreprinse până acum, s-a dovedit că obiceiul de a fuma, deci inhalarea nicotinei și a altor substanțe toxice (gudron, monoxid de carbon etc.), slăbește organismul, făcându-l mult mai receptiv la anumite boli:

√ Boli pulmonare (majoritatea cancerelor la nivelul plămânilor, bronşita sau emfizemul sunt cauzate de fumat);

√ Probleme cardiovasculare (fumătorii prezintă un risc crescut de infarct miocardic, angină pectorală, boli vasculare periferice şi accident vascular cerebral);

√ Pielea fumătorilor dă mai repede semne de îmbătrânire;

√ Infertilitate (femeile care fumează regulat prezintă risc mai mare de infertilitate, iar calitatea spermei bărbaților fumători riscă să scadă mai rapid);

√ Infecţii respiratorii (fumătorii sunt mai expuşi în faţa infecţiilor respiratorii precum gripa, răceala, bronşita sau pneumonia);

√ Rezistenţă la insulină;

… și cu bune

Câteva studii au confirmat efectele benefice ale nicotinei, substanță folosită deja în anumite tratamente. Nicotina are o influenţă foarte puternică asupra creierului, echilibrând receptorii sistemului nervos, ajutând la eliminarea dopaminei, hormon responsabil cu starea de bine, dar și cu ușurința în mișcări. Pe de altă parte, dacă o persoană este somnolentă, nicotina o face mai alertă, iar dacă este prea nervoasă, nicotina o relaxează. Se pare că nicotina ajută în Parkinson, iar fumătorii sunt supuși unui risc mai mic de a face Alzheimer. În afară de aceste efecte, fumatul ar mai avea câteva „bune“:

√ Scade riscul de apariţie a obezităţii. Nicotina reduce pofta de mâncare, fumătorii fiind mai puţin tentaţi să ronţăie între mese.

√ Măreşte eficienţa medicamentelor destinate cardiacilor.

√ Îmbunătăţeşte capacitatea cognitivă şi atenuează simptomele unor boli foarte grave, printre care Parkinson, ADHD, schizofrenie sau sindromul Tourette.

Ce câștigi dacă te lași de fumat

În primul rând, spun studiile, câțiva ani buni de viață. Mai apoi, se reglează câteva dintre cele mai importante funcții ale organismului:
√ În prima jumătate de oră, se reglează ritmul cardiac;

√ în 12 ore, nivelul monoxidului de carbon revine la normal;

√ În trei luni, se îmbunătățește vizibil circulația sângelui;

√ în șase luni, plămânii funcționează mult mai bine;

√ într-un an, se reduce la jumătate riscul de a face atac de cord;

√ în 5-15 ani, riscul de a suferi un accident vascular cerebral este același cu al unui nefumător.

În plus, economisești o mulțime de bani, pe care nu-i mai arzi de pomană!

 

Citește și:

Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr48/01.12.2016
Autor: Irina Tudor Dumitrescu
Sursa foto: pixabay.com

Comments

comments

Lasă un răspuns