Prevenirea este mult mai eficientă decât tratarea. Teoria o ştim, dar practica lasă de dorit. Indiferent de motive, trebuie să ne revizuim atitudinea faţă de vizitele la medic!
De ce nu mergem la medic fără să fim bolnave? Motive se găsesc oricând – educaţia, frica, lenea. Important este să schimbăm (începutul anului este un moment bun pentru noi abordări) modul în care ne îngrijim sănătatea. Aşadar, să promitem la unison: anul acesta, mergem la doctor pur şi simplu pentru un control, nu când nu ne mai ţinem pe picioare. Dar la medici este musai să ajungem?
Endocrinologul, amicul hormonilor
Sunt sigură că nu te-ai gândit să-i faci o vizită endocrinologului. Ce să caut, doar nu am niciun simptom, îți spui. Ei bine, sistemul endocrin, compus dintr-o rețea de organe și glande responsabile pentru producerea, stocarea și secreţia de hormoni, se ocupă de menținerea și controlul funcțiilor vitale ale organismului, precum creșterea, reproducerea și nivelul de energie. Iar dacă nu funcţionează cum trebuie, este răspunzător de declanșarea unor boli cronice care, netratate, duc la complicaţii foarte grave. Cele mai frecvente astfel de boli sunt diabetul, sindromul ovarelor polichistice, osteoporoza. Ca să nu mai punem la socoteală hipo- şi hipertiroidia. De aceea, în special în perioadele cu tulburări hormonale, precum adolescenţa şi menopauza, femeilor li se recomandă cel puţin o vizită anuală la endocrinolog.
Dr. Anca Hoisescu, medic specialist endocrinolog, Centrul Medical Medsana
Componenta endocrină poate fi regăsită într-o patologie variată, care afectează toate vârstele. Există sindroame genetice care includ disfuncții endocrine, patologie pediatrică implicând creșterea și pubertatea, patologia adultului, care necesită frecvent o implicare multidisciplinară – obezitate, dislipidemie, diabet zaharat, hipertensiune, infertilitate, osteoporoză, depresie – sau patologie tumorală. Prevenția în endocrinologie este similară celei indicate în orice altă specialitate. Se referă la un stil de viață adecvat, o dietă echilibrată, mișcare, odihnă, limitarea expunerii la factorii de mediu dăunători (fumat, radiații sau agenți cancerigeni) și respectarea indicațiilor de screening pentru cancer mamar, cervical, de colon, prostată etc.
Pacienții care trebuie să se prezinte la endocrinolog în absența simptomelor sunt cei cu un istoric familial sau personal ce îi situează într-un grup de risc, în special persoanele care au în familie patologie tumorală (cancer tiroidian, mamar, ovarian), disfuncții tiroidiene, insuficiență ovariană prematură sau sindroame genetice care pot declanșa disfuncții endocrine.
Ginecologul, prietenul femeilor
Există multe femei cărora pur şi simplu le este ruşine să meargă la ginecolog. Nu numai că n-ar trebui să te jenezi, dar este obligatoriu să faci un control ginecologic anual, fie că ai 20 ori peste 50 de ani. În tinereţe, te poţi confrunta fără să ştii cu boli specifice, care te împiedică să devii mamă. Endometrioza, de pildă, una dintre cauzele principale ale infertilităţii, se depistează numai prin anumite investigații. La fel, bolile cu transmitere sexuală. La maturitate, la 30 de ani şi peste această vârstă, poate apărea, pe lângă bolile care se manifestă neplăcut, vaginita bacteriană, care se caracterizează printr-un dezechilibru între bacteriile prezente în vagin. Simptomele pot fi confundate, aşa că e bine să mergi la medic pentru control, pentru a depista orice neplăcere chiar de la început. După 40 de ani, odată cu apropierea menopauzei, lucrurile se complică şi controlul este aproape obligatoriu. Astfel, previi multe boli specifice femeilor, de la polipii uterini până la cancerul ovarian, deseori fatale tocmai din pricina evitării mesei ginecologice.
Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu specializare în infertilitate
Prezența anuală la medicul ginecolog ar trebui să facă parte din așa-zisele îndatoriri ale tuturor femeilor, nu numai ale celor care se află la vârstă reproductivă. Consultul anual se face chiar și în absența simptomelor. O dată pe an, la medicul ginecolog se efectuează examenul Babeș-Papanicolau, test de culturi și secreții. De asemenea, cei care încearcă să obțină o sarcină pe cale naturală și nu reușesc timp de un an e bine să meargă la un consult la medicul specialist în infertilitate. Diagnosticul corect și tratamentul adecvat sunt primii pași pentru obținerea rezultatelor dorite.
Dermatologul, apărătorul organismului
Fiind cel mai mare organ al corpului uman, pielea este un scut de apărare împotriva tuturor relelor din exterior. De obicei, e neglijată din punct de vedere medical. Dacă nu te tai, nu te înțeapă nimic sau nu ai vreo eczemă urâtă, pielea pare că se descurcă singură, mulţumindu-se cu câte o cremă hidratantă când şi când. De fapt, nu-i deloc aşa. Cancerul de piele se instalează pe nesimţite şi este unul dintre cele mai agresive. De aceea, o vizită anuală la medicul dermatolog, mai ales dacă te numeri printre cei cărora le place foarte mult soarele, este mai mult decât necesară. Chiar obligatorie!
Dr. Popa Constantin-Venerus, medic primar dermato-venerologie, Centrul Medical Medsana
Principala situație pentru care este nevoie de cel puțin un control pe an, atât clinic, cât și dermatoscopic, este prezenta nevilor (alunițelor) în număr mare și diferite ca aspect, culoare și/sau poziționare. În principiu, dacă pacientul urmează vreun tratament cronic pentru o afecțiune dermatologică sau din categoria celor care se transmit pe cale sexuală, este nevoie de controale periodice, în funcție de diagnostic și medicație. Controale preventive trebuie să efectueze persoanele expuse profesional la afecțiuni cutanate sau cele expuse la boli cu transmitere sexuală. O mențiune aparte e pentru copiii din colectivități, pentru care este obligatorie verificarea prezenței sau absenței vreunei boli parazitare (scabie, pediculoză etc.) la intrarea/revenirea în colectivitate.
Stomatologul, dușmanul cavernelor
Încă nu am aflat ce sperie mai mult femeile: masa ginecologului sau scaunul stomatologului. Cert este că ambele sunt evitate, doamne şi domnişoare deopotrivă ajungând pe masa/scaunul „de tortură“ numai dacă nu au încotro. Cavitatea orală, în general, şi dinţii, în special, sunt însă cu atât mai sănătoşi cu cât sunt verificaţi cu regularitate. Multe boli, aparent fără legătură, apar din pricina unei dentiţii stricate: de la tulburări ale aparatului digestiv până la afecțiuni cardiovasculare, de la sinuzite până la probleme ale oaselor. În plus, tratarea infecţiilor dentare este mult mai dureroasă decât prevenţia şi igienizarea. Atenţie însă, la stomatolog nu este suficientă o singură vizită anuală!
Manuela Lupaşcu, clinica LLL Dental
Pentru pacienţii cu vârste în jur de 30 de ani sănătoşi din punct de vedere stomatologic, recomandăm cu tărie două vizite pe an pentru un control amănunţit şi igienizare. După 40 de ani, îndesim controalele la trei pe an, pentru că procesele reparatoare spontane ale organismului nu mai sunt la fel de eficiente, iar pacientul are risc crescut de a dezvolta diverse patologii, inclusiv în sfera orală, care pot fi identificate din timp şi ulterior tratate, cu mari şanse de succes. După 50 de ani, patologia generală duce la agravarea rapidă a afecțiunilor din sfera stomatologică sau la apariţia şi instalarea unor patologii noi, motiv pentru care recomandarea este de patru vizite stomatologice pe an. La această vârstă, reevaluarea tratamentelor deja existente şi ţinerea sub control a igienei necesită toată atenţia medicului stomatolog.
Cardiologul, cel mai drag inimii
Inima este cel mai important muşchi din corpul uman, cu adevărat motorul vieţii. Din păcate, civilizaţia, progresul nu i-au făcut prea bine. Pentru că toate necazurile aduse de viaţa mult mai comodă decât în urmă cu o sută de ani îmbolnăvesc inima. Mişcarea prea puţină, mâncarea nu tocmai sănătoasă, aglomeraţia, stresul, poluarea (şi lista poate continua) nu fac decât să încurce bătăile inimii. Din această pricină, de la un moment dat, ar fi bine să luăm în calcul vizitele periodice la medicul cardiolog. Chiar dacă suntem convinse că inima îşi face treaba ca de obicei.
Dr. Daniela Burlacu, medic primar medicină internă, Centrul Medical Medsana
Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces prematur în ţările dezvoltate. De obicei, ne prezentăm la medic doar dacă avem simptome, dar, o perioadă, bolile cardiovasculare se dezvoltă asimptomatic. În general, se impune vizita regulată la cardiolog după 45 de ani la bărbaţi şi după 55 de ani la femei dacă nu există simptomele unei boli cardiace sau factori de risc. În prezenţa acestora din urmă (fumat, sedentarism, obezitate, antecedente în istoricul medical al familiei de boli cardiovasculare, mai ales survenite la vârste tinere) sau a unor afecţiuni asociate (diabet zaharat, nivel crescut al colesterolului sau al trigliceridelor, eclampsie în timpul sarcinii la femei), vizitele periodice la cardiolog pot începe mai devreme.
Citește și:
Abuzul de antibiotice, un pericol dovedit
Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr.07/18.02.2016
Autor: Irina Tudor Dumitrescu
Sursa foto: pixabay.com