Esti aici
Femeia.ro > Familie > Copii > Rh negativ în sarcină: cauze, riscuri pentru bebeluș și soluții

Rh negativ în sarcină: cauze, riscuri pentru bebeluș și soluții

În România, aproximativ 15% din femei sunt Rh negative. Factorul Rhesus (Rh) este o caracteristică moștenită care se referă la prezența unei proteine specifice pe suprafața globulelor roșii. Prezența acestei proteine determină Rh-ul pozitiv, iar absența sa, Rh-ul negativ. Care sunt cauzele, riscurile pentru bebeluș, dar și soluțiile aflăm în cele ce urmează.

 

Rh pozitiv/Rh negativ

Complicaţiile legate de Rh apar atunci când mama are Rh negativ, partenerul Rh pozitiv, iar fătul are Rh pozitiv, moştenit de la tată – lucru care se întâmplă în 85% din cazuri.
Dr. Andres Vythoulkas

 

Numai în 15% dintre cazuri fătul se naşte cu Rh negativ, ca al mamei, caz în care nu mai există problemă de incompatibilitate. Însă Rh-ul copilului se poate stabili numai după naşterea acestuia. „De aceea, una din primele analize din sarcină este cea a Rh-ului. Dacă avem de-a face cu Rh negativ, gravida este luată în evidenţă pentru a fi monitorizată încă din primul trimestru de sarcină.” explică dr. Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare în infertilitate.

De unde provine riscul?

În cazul în care sângele matern intră în contact cu cel al fătului, sistemul imunitar al mamei consideră eritrocitele din sângele fătului „străine” (din cauza factorului Rh), şi, prin urmare, va produce anticorpi anti Rh pentru a lupta împotriva eritrocitelor fetale.
Pericolul la prima sarcină nu este atât de mare pe cât ar putea fi la a doua, riscul apărând, de fapt, atunci când sângele mamei se amestecă cu cel al fătului – lucru care nu se întâmplă în mod normal, dar există totuși patologii sau cazuri în care se poate produce, precum: avort spontan, sarcină extrauterină, amniocenteză (după fiecare dintre aceste situații, în cazul în care femeia are Rh negativ, trebuie să se facă imunizarea). De asemenea, amestecul se mai poate produce şi în timpul naşterii. „De aceea, bebeluşului unei mame cu Rh negativ i se va colecta sânge pentru analiza Rh, iar în cazul în care acesta este pozitiv, mamei i se va face injecţia cu imunoglobulină pentru securizarea următoarei sarcini”, atenționează dr. Vythoulkas.

Citește și: Glanda tiroidă în sarcină: disfuncții, simptome, consecințe și soluții

Rh negativ la a doua sarcină

Cu a doua sarcină, riscurile apariției unor probleme sunt mult crescute. La prima naștere, organismul începe să producă anticorpi împotriva proteinelor Rh pozitive care ți-au pătruns în sânge de la făt. Copilul este norocos, deoarce se va naște înainte ca sistemul imunitar să poată produce suficienți anticorpi, dar la o următoare sarcină cu făt Rh pozitiv, aceștia vor considera proteinele pozitive ca fiind străine. Prin urmare, organismul tău se va purta ca şi cum ai fi „alergică” la bebe, iar anticorpii produşi la anterioara sarcină vor străbate placenta şi vor distruge globulele roşii ale fătului, ducând la apariţia unor grave probleme de sănătate ulterioare sau chiar la moartea acestuia.

Citește și: Endometrioza, sursă de infertilitate

Proceduri în caz de Rh negativ în sarcină

Dr. Andreas Vythoulkas atrage atenția asupra unor proceduri necesare în caz de Rh negativ al mamei în sarcină.
Astfel, unei gravide cu Rh negativ i se va face dozajul de anticorpi anti D încă din primul trimestru de sarcină. În cazul în care anticorpii sunt sub limită, i se administrează o injecţie cu imunoglobulină anti-Rh care are efect 12 săptămâni, iar la 28 de săptămâni se administrează încă o injecție, pentru a preveni problemele până la naştere.
În plus, în cazul în care copilul are Rh pozitiv, moștenit de la tată, la 72 de ore după naştere se administrează o injecție cu imunoglobuline specifice anti D, menită să preîntâmpine eventualele probleme care pot apărea la o nouă sarcină (injecția previne formarea anticorpilor anti D care pot provoca incompatibilitate de Rh la o nouă sarcină.).
În cazul în care nu s-a efectuat imunizarea la 72 de ore de la naştere, riscul ca acești anticorpi să se dezvolte la a doua sarcină este mai mare. În această situație, copilul din a doua sarcină poate face boală hemolitică, o formă de anemie severă, pentru care e posibil să fie nevoie de transfuzie intrauterină sau imediat după naştere. Boala hemolitică poate duce la icter prelungit, retard psihic, insuficienţă respiratorie sau chiar la deces.

Citește și:

Editor: Adina Gruia, Echipa Femeia.
Foto: iStock.com, arhiva personală

Comments

comments