Un an scolar nou, probleme vechi – Vacanta de vara se apropie de sfarsit, iar parintii, in primul rand, dar si adolescentii, isi readuc aminte de scoala, de problemele legate de ea, de temele de vacanta neterminate, de toate promisiunile facute la terminarea scolii. Si tensiunea incepe sa creasca pe zi ce trece intre parinti si copii. Inceputul lunii septembrie inseamna pentru multe familii o perioada in care copiii stau in casa mai mult ca sa-si termine temele, este o perioada cand camerele copiilor arata ca dupa o furtuna de vara, cand se aud foarte des reprosurile parintilor legate de leneveala si lipsa unor reguli in programul zilnic al adolescentilor, etc. Cam asa este atmosfera dinaintea inceperii scolii.
In timpul verii, multi parintii s-au relaxat si nu s-au mai gandit la vechile dificultati scolare. Doar ca primele zile de toamna readuc cu ele si aceste ganduri, griji, si “copilul” redevine “elev”. “Cat de serios se va implica in acest nou an scolar?”; “Va lua bacul?”; “Va invata mai bine?” – sunt doar cateva intrebari cu care se confrunta parintii in aceasta perioada, si ingrijorarea creste pe masura ce copiii nici nu vor sa auda de scoala, indarjiti in a se bucura de ultimile zile de vacanta. Doar ca este necesar ca parintii, macar inaintea inceperii scolii, sa analizeze mai obiectiv care sunt cauzele care au determinat anumite probleme scolare ale copiilor lor.
Se stie ca dificultatile scolare apar la orice varsta, insa la pubertate ele sunt mult mai complexe. In aceasta perioada se observa cele mai multe esecuri sau declinuri, uneori bruste si de neinteles pentru parinti. Daca in scoala generala mediile erau mari, din primii ani de liceu mediile incep sa scada, si presiunea asupra adolescentilor este din ce in ce mai mare. O parte din aceasta presiune vine chiar din partea scolii prin volumul de informatii impus si prin programa incarcata. Cealalta parte vine dinspre parinti prin trairea esecului copiilor ca pe unul personal.
Asteptarile parintiilor sunt vazute si exprimate ca pentru alti adulti, nu ca pentru adolescenti. Se asteapta o cat mai mare responsabilitate si seriozitate in ceea ce priveste scoala, si scoala este denumita “jobul” adolescentilor. Numai ca parintii uita ca adolescentii nu sunt adulti, si ei nu au cum sa priveasca la fel de serios scoala. Cu alte cuvinte, aceasta comparatie, scoala – job nu prea functioneaza.
Dificultatile scolare ascund multe cauze, si de cele mai multe ori ele nu au legatura cu capacitatea de invatare sau cea intelectuala a copiilor. Ele trebuie analizate individual si contextual, incluzand toate celelalte evenimente prezente in familia respectiva. Iata cateva exemple care pot fi puncte de pornire in descoperirea cauzelor:
- Schimbarea unor etape scolare, cum ar fi terminarea ciclului primar sau intrarea la liceu, cand tot ceea ce era familiar devine necunoscut si necesita o perioada de adaptare la noii colegi si profesori, precum si la noile materii;
- Manifestarea unor lacune ca urmare a unor dificultati de invatare mai vechi;
- Asteptari induse de dorinta si/sau presiunea parintilor pentru o anumita formare a copiilor, fara a se tine cont de preferintele si realele aptitudini ale acestora;
- Tensiuni legate de trairile emotionale ale copiilor in clasa respectiva, fata de anumiti profesori sau colegi;
- Presiuni ca rezultat al atmosferei incarcate de acasa, sau al unei relatii defectuoase dintre parinti;
- Rivalitati provocate de comparatia dintre frati;
- Dificultati provenite din lipsa unui program zilnic stabil, care sa includa atat activitatea scolara, cat si activitatile preferate de copiii, recreative;
Si lista ar putea continua…
Inainte de inceperea scolii, copiii mai au ceva timp sa-si rezolve ultimele teme de vacanta, sa-si aranjeze camera si sa se pregateasca sufleteste pentru un nou an scolar. Si tot inainte de inceperea scolii, si parintii mai au timp sa se gandeasca si sa inteleaga din ce zona vin problemele copiilor lor, pentru a le putea discuta deschis cu ei. Identificarea cauzelor permite gasirea unor solutii practice. Oricat de neplacute sunt discutiile despre scoala, ele pot fi purtate cu calm si intelegere, pentru a nu genera o scadere a stimei de sine a copiilor. Este un moment bun in a se crea o noua punte de incredere si intelegere intre cele doua generatii, din care ambele vor avea de castigat.
- Autor: Simona Tofan, consilier psiholog, este consultant in programul educational Viata mea: un “joc” serios. Simona Tofan este licentiata in Jurnalism si in Psihologie, avand un master in psihologie analitica in cadrul ARPA – Institutul Jung.
Citeste si:
- E pregătit să meargă la școală?
- Inteligenta copilului trece prin farfurie
- Educația este drumul spre succes
Sursa foto: pixabay.com
