Oboseala se adună în timp, în zilele în care ai fost acolo pentru toată lumea, mai puțin pentru tine și în toate momentele în care ai ales să rezolvi, să ajuți, să susții, fără să-ți iei o pauză și să te gândești la propriile nevoi. Pentru multe femei, asta nu pare o problemă, ci o normalitate, dar organismul reacționează la ce primește constant, iar dacă este vorba de stres, presiune și neglijare, răspunde pe măsură.
Corpul ține minte tot ce mintea încearcă să ignore
E ușor să spui „sunt bine” atunci când ești ocupată, ai pe cap responsabilități și nu vrei să încetinești. Doar că, în paralel, corpul înregistrează fiecare perioadă de suprasolicitare.
Cercetările conduse de Bruce McEwen, neurolog la Rockefeller University, explică noțiunea de „allostatic load”, adică efectele stresului repetat asupra organismului. Nu vorbim despre o zi dificilă, ci despre ani în care corpul este ținut în stare de alertă. Astfel, apar dezechilibre hormonale, scade imunitatea, crește riscul de boli cronice.
Când sacrificiul devine stil de viață
Uneori, nici nu-ți dai seama când sacrificiul se transformă în stil de viață. Amâni o programare medicală. Îți spui că nu ai timp pentru sport. Mănânci pe fugă. Dormi mai puțin decât ai nevoie. Îți reprimi oboseala pentru că „mai e puțin și termin” și, fără să îți dai seama, asta devine rutină.
Specialiștii au descoperit că femeile implicate în roluri de îngrijire pe termen lung au niveluri ridicate de cortizol, hormonul stresului, chiar și atunci când nu există o situație urgentă, ceea ce înseamnă că organismul rămâne blocat într-o stare de tensiune continuă.
La început sunt lucruri ușor de trecut cu vederea, oboseală constantă, dureri de cap, probleme digestive, o stare de iritare care apare din nimic. Apoi, simptomele devin mai greu de ignorat, somnul nu mai ajută, concentrarea scade sau apar stări de anxietate sau tristețe fără o cauză clară.
Psihologii vorbesc despre auto-neglijare funcțională atunci când continui să faci tot ce ține de tine, dar pierzi legătura cu propriile nevoi. Datele oferite de Organizația Mondială a Sănătății arată că femeile sunt mai expuse la tulburări de anxietate și depresie, tocmai din cauza presiunilor multiple și a rolurilor asumate simultan.
De ce sunt femeile predispuse acestor riscuri și cum le pot reduce
Femeile sunt crescute să fie atente la ceilalți, să organizeze, să susțină, să rezolve. Grija pentru sine ajunge, de multe ori, pe ultimul loc. Datele Eurostat arată că femeile petrec semnificativ mai mult timp în activități casnice și de îngrijire neplătite decât bărbații. Astfel, ele au mai puțin timp pentru odihnă, pentru sport, pentru controale medicale sau pur și simplu pentru liniște.
Întoarcerea către propriile nevoi începe cu pași mici. Nu trebuie să schimbi totul dintr-o dată, nici să faci gesturi mari ca să simți diferența. Începe să dormi cât ai nevoie, fără să te tot uiți la ceas. Stai la masă fără grabă și dă-ți voie să savurezi fiecare înghițitură.
Mergi la un control medical fără să amâni, fără să te simți vinovată și învață să spui „nu” atunci când simți că limitele tale au fost deja depășite.
La început poate părea ciudat, poate chiar incomod. Vinovăția își face loc fără să o vrei, iar senzația că lași lucruri neterminate rămâne cu tine. Dar, treptat, apare și energia, care nu mai dispare după o zi, iar gândurile care se limpezesc.

