Ce spune despre tine faptul că verifici mereu dacă ai încuiat ușa sau ai stins lumina

Ți s-a întâmplat vreodată să pleci de acasă, să ajungi deja la lift sau chiar la câteva străzi distanță și să te întrebi brusc dacă ai încuiat ușa? Sau să te ridici din pat pentru a verifica încă o dată dacă ai stins lumina, ai închis aragazul ori ai scos fierul de călcat din priză?

Pentru multe persoane, aceste verificări fac parte din rutina zilnică și nu reprezintă un motiv de îngrijorare. Totuși, psihologii spun că obiceiul poate oferi indicii interesante despre felul în care funcționează atenția, memoria și nevoia de siguranță.

În cele mai multe cazuri, comportamentul este perfect normal. Cu toate acestea, atunci când verificările devin foarte frecvente și încep să afecteze viața de zi cu zi, ele pot semnala existența unei anxietăți crescute sau a altor dificultăți emoționale.

De ce apare nevoia de a verifica

Mulți oameni presupun că verificările repetate sunt cauzate de o memorie slabă. În realitate, explicația este mai complexă.

Potrivit specialiștilor de la American Psychological Association, atunci când efectuăm acțiuni automate, precum încuierea ușii sau stingerea luminii, creierul nu acordă întotdeauna atenție deplină momentului respectiv.

Acest lucru se întâmplă deoarece multe dintre activitățile zilnice sunt realizate pe „pilot automat”. În timp ce încuiem ușa, ne putem gândi deja la programul zilei, la o ședință importantă sau la cumpărăturile pe care trebuie să le facem.

Din cauza acestei lipse de atenție conștientă, ulterior apare îndoiala: „Oare chiar am încuiat?”.

Memoria nu înregistrează întotdeauna rutina

Cercetările din psihologia cognitivă arată că evenimentele repetitive sunt mai greu de diferențiat în memorie.

Potrivit studiilor publicate de Harvard Medical School, creierul acordă prioritate experiențelor noi și neobișnuite. Activitățile repetitive sunt stocate mai puțin detaliat deoarece nu reprezintă informații esențiale pentru supraviețuire.

Din acest motiv, poate fi dificil să îți amintești dacă ai încuiat ușa în această dimineață sau dacă îți amintești de fapt momentul identic petrecut ieri.

Verificările pot fi un semn de responsabilitate

În multe situații, tendința de a verifica este asociată cu trăsături pozitive.

Persoanele conștiincioase și responsabile tind să acorde mai multă atenție siguranței și detaliilor. Ele sunt mai preocupate de consecințele unor eventuale greșeli și încearcă să prevină problemele înainte ca acestea să apară.

Potrivit modelului de personalitate „Big Five”, utilizat pe scară largă în psihologie, conștiinciozitatea este asociată cu organizarea, responsabilitatea și planificarea atentă. Cercetările dezvoltate de psihologii Paul Costa și Robert McCrae au arătat că persoanele cu un nivel ridicat al acestei trăsături tind să fie mai atente la verificarea sarcinilor importante.

Rolul anxietății în acest comportament

Există însă și situații în care verificările repetate sunt alimentate de anxietate.

Specialiștiii de la National Institute of Mental Health explică faptul că anxietatea determină creierul să acorde o atenție sporită posibilelor amenințări.

Atunci când nivelul de stres este ridicat, îndoiala poate deveni mai puternică decât amintirea propriu-zisă.

Astfel, chiar dacă persoana știe rațional că a încuiat ușa, apare senzația persistentă că trebuie să verifice din nou pentru a se liniști.

Când verificarea devine o problemă

Psihologii atrag atenția că există o diferență importantă între verificarea ocazională și verificarea compulsivă.

Dacă te întorci o dată pentru a verifica ușa după o zi stresantă, acest lucru este considerat normal.

Însă atunci când verificările se repetă de multe ori, consumă timp, provoacă suferință sau interferează cu activitățile zilnice, poate fi vorba despre un comportament compulsiv.

Potrivit Mayo Clinic, verificările compulsive sunt unul dintre simptomele frecvent asociate cu tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC). Persoanele afectate pot simți nevoia să verifice în mod repetat ușile, aparatele electrice, robinetele sau alte elemente pentru a reduce anxietatea provocată de îndoială.

De ce verificarea oferă o senzație temporară de liniște

Un aspect interesant este faptul că verificarea funcționează ca o formă de reasigurare.

Potrivit cercetărilor publicate în domeniul psihologiei comportamentale, atunci când verificăm și constatăm că totul este în regulă, anxietatea scade temporar.

Problema este că această ușurare poate încuraja repetarea comportamentului. Creierul învață că verificarea reduce disconfortul și începe să solicite această confirmare din ce în ce mai des.

Cum poți reduce tendința de a verifica

Specialiștii recomandă câteva strategii simple:

Fii atentă în momentul acțiunii

Atunci când încui ușa sau stingi lumina, încearcă să faci acest lucru conștient.

Poți chiar să îți spui în minte: „Am încuiat ușa acum”.

Acest exercițiu ajută memoria să înregistreze mai clar evenimentul.

Evită multitaskingul

Verificările apar mai frecvent atunci când facem mai multe lucruri simultan.

Concentrarea asupra unei singure sarcini reduce riscul apariției îndoielii ulterior.

Gestionează stresul

Potrivit American Psychological Association, anxietatea și stresul pot amplifica comportamentele de verificare.

Tehnicile de relaxare, somnul suficient și activitatea fizică regulată pot contribui la reducerea acestui tip de gânduri.

Un comportament mai comun decât pare

Dacă te surprinzi uneori verificând încă o dată ușa sau lumina, nu înseamnă automat că există o problemă. În multe cazuri, este doar rezultatul modului în care creierul procesează rutina și siguranța.

De fapt, psihologii spun că majoritatea oamenilor au experimentat măcar o dată această îndoială. Diferența este dată de frecvența și intensitatea comportamentului.

În cele mai multe situații, verificarea ocazională este pur și simplu o expresie a responsabilității și a dorinței de a evita greșelile. Iar atunci când înțelegem de ce apare, devine mult mai ușor să gestionăm acest obicei fără stres inutil.

Notă a redacției: Informațiile prezentate în acest articol au scop informativ și nu înlocuiesc evaluarea, diagnosticul sau recomandările oferite de psihologi, psihoterapeuți sau alți specialiști în sănătate mintală. Dacă verificările repetitive îți afectează viața de zi cu zi, este recomandat să consulți un specialist.

Foto: Profimedia

Pentru ca cele mai importante articole cu și despre TINE, te așteptăm și pe canalul nostru de WhatsApp Femeia.ro! Acolo vei afla sfaturi și trucuri interesante în exclusivitate, dar și cele mai interesante știri de pe site, direct pe telefonul tău!