Cum să reții mai ușor informațiile noi. Ce te ajută să înveți fără să uiți repede

Termini de citit câteva pagini și ai impresia că ai înțeles totul. Când încerci însă să explici ideea principală, descoperi că îți lipsesc detalii sau că nu poți lega informațiile între ele. Te întorci la text, îl recitești și speri că, de această dată, îl vei reține.

Este o experiență obișnuită, care nu spune neapărat ceva despre cât de bună este memoria ta. Uneori, metoda de învățare creează o senzație de familiaritate fără să te pregătească suficient pentru momentul în care trebuie să îți amintești informația fără ajutor.

Cercetările despre învățare indică două strategii deosebit de utile: încercarea de a reproduce informațiile din memorie și repetarea lor în sesiuni separate. Scrisul, somnul și mișcarea pot completa această abordare, cu beneficii și limite diferite.

1. Închide cartea și încearcă să explici ce ai citit

După un fragment, pune deoparte cartea sau notițele și întreabă-te ce ai reținut. Care este ideea principală? Cum ai explica-o cuiva care nu cunoaște subiectul? Ce exemplu ai putea oferi? Exercițiul se numește recuperare activă a informației din memorie și poate lua forma unor întrebări, a unui mic test sau a unei explicații spuse cu voce tare.

O analiză a zece tehnici de învățare, publicată în Psychological Science in the Public Interest, a evaluat autotestarea printre metodele cu cea mai mare utilitate. Recitirea și sublinierea au primit evaluări mai slabe: pot fi utile în anumite situații, dar nu oferă aceleași beneficii constante când sunt folosite ca principale metode de studiu.

Dacă nu îți amintești imediat, acordă-ți puțin timp înainte să redeschizi materialul. Apoi verifică răspunsul și corectează ce ai omis sau ai înțeles greșit. Scopul este să exersezi reamintirea, nu să ghicești la nesfârșit ori să repeți o explicație incorectă.

2. Revino la informație în zile diferite

Când ai mult de învățat, poate părea mai eficient să parcurgi totul într-o singură seară. Cercetările susțin însă distribuirea învățării în mai multe sesiuni. Această metodă, numită repetiție spațiată, se numără alături de autotestare printre strategiile cel mai bine susținute în analiza coordonată de psihologul John Dunlosky.

Practic, poți reveni a doua zi asupra unui subiect, apoi după câteva zile și din nou mai târziu. Este un exemplu de organizare, nu un calendar obligatoriu. Intervalele potrivite depind de dificultatea materialului și de cât timp vrei să îl păstrezi în memorie.

La fiecare revenire, încearcă mai întâi să răspunzi fără notițe. Dacă înveți cuvinte într-o limbă străină, amintește-ți sensul lor înainte să verifici traducerea. Dacă studiezi un concept, explică-l printr-un exemplu diferit de cel din text.

3. Notează ideile în cuvintele tale

Scrisul de mână poate fi o modalitate de a încetini ritmul și de a selecta informațiile importante. În loc să copiezi un paragraf, încearcă să îl reduci la câteva idei, să desenezi o schemă sau să formulezi întrebările la care ar trebui să poți răspunde.

Un studiu publicat în 2024 în Frontiers in Psychology, realizat pe 36 de studenți, a comparat activitatea cerebrală în timpul scrierii unor cuvinte cu un stilou digital și al tastării. Cercetătorii au observat conexiuni funcționale mai extinse între anumite regiuni cerebrale în condiția scrisului de mână. Studiul nu a demonstrat însă direct că participanții au reținut mai bine o lecție sau că scrisul de mână este superior tastării în orice situație.

Poți încerca această variantă dacă îți este comodă, fără să renunți la notițele digitale. Pentru exercițiul de învățare contează să lucrezi cu informația: să o explici, să o organizezi și să verifici dacă o poți reproduce fără să privești materialul.

4. Nu transforma somnul în timpul „rămas” după învățare

O oră suplimentară de studiu poate părea o alegere bună, mai ales înaintea unui examen sau a unei prezentări. Totuși, somnul are un rol în consolidarea memoriei, procesul prin care informațiile recent învățate devin mai stabile.

O sinteză publicată în revista Neuron în 2023 descrie mecanismele prin care creierul reactivează și reorganizează informațiile în timpul somnului. Această activitate contribuie la păstrarea lor pe termen lung.

Somnul nu înlocuiește studiul și nu garantează că vei reține tot ce ai citit. Merită însă inclus în program, în loc să fie sacrificat constant pentru încă o recitire. O sesiune de învățare încheiată la timp poate lăsa loc atât odihnei, cât și unei verificări a doua zi.

5. Fă puțină mișcare înainte să te așezi la învățat

O plimbare în pas vioi poate fi o pauză utilă înaintea unei sesiuni de studiu. Cercetările sugerează că mișcarea efectuată înainte de învățare poate susține anumite performanțe de memorie, deși efectele diferă în funcție de exercițiu și de sarcina testată.

O analiză sistematică a 13 studii pe adulți tineri, cu vârste între 18 și 35 de ani, a identificat efecte favorabile ale unei singure sesiuni de exercițiu aerobic asupra învățării și memoriei. Studiile au folosit mersul, alergarea sau ciclismul, cu durate și intensități variate. Rezultatele nu stabilesc o rutină unică și nu pot fi generalizate automat la orice persoană.

Nu este nevoie să transformi pregătirea pentru citit într-un antrenament solicitant. Poți începe cu mișcarea care îți este accesibilă și confortabilă, apoi să revii la material cu un obiectiv concret: să înțelegi un fragment și să îl explici din memorie.

Cum poți organiza o sesiune simplă de învățare

Alege o secțiune pe care o poți parcurge cu atenție. După lectură, închide materialul și notează trei idei pe care le consideri importante. Verifică-le, completează ce lipsește și formulează două întrebări pentru următoarea recapitulare.

Revino asupra lor în altă zi, înainte să recitești explicațiile. Astfel, progresul devine mai ușor de observat: poți vedea ce îți amintești singură, unde ai nevoie de clarificări și ce informații trebuie exersate în continuare.

Vrei cele mai utile articole direct pe telefon? Abonează-te gratuit la canalul nostru de WhatsApp Femeia.ro.