A fost printre primele, dacă nu chiar cel dintâi dintre animalele domesticite de om. Fiind uşor de crescut și având carne fragedă și hrănitoare, porcul a ajuns curând să fie considerat sfânt. Egiptenii îl considerau zeu al vegetaţiei și îl sacrificau pentru recolte mai bune și belşug.
Deși în ultima vreme mai toată lumea spune că e prea grasă, are mult colesterol și nu e foarte sănătoasă, cifrele arată că, dimpotrivă, carnea de porc are cele mai ridicate valori nutritive. Evident, cu anumite condiţii, valabile şi pentru celelalte tipuri de carne sau chiar pentru legume: să nu o mănânci prăjită şi să nu faci excese.
De ce nu e grasă
În special când e crescut în curte sau pe scară largă, porcul are carnea mai fragedă decât vita, de pildă, în primul rând datorită alimentaţiei sale omnivore. Iar pentru că nu rumegă, grăsimea lui are mai puţini acizi graşi saturaţi, deci este mai sănătoasă. Slănina de porc conţine acizi graşi mono- şi polinesaturaţi, inclusiv acid linoleic conjugat, asemănător uleiului de măsline, de ajutor în prevenirea bolilor cardiovasculare.
Dacă ne uităm la cifre, carnea de porc are un aport caloric mediu, cam cât al celei de pasăre (între 105 și 135 kcal/g, în funcţie de bucata de carne). Iar conţinutul de grăsimi este în medie de 3 g/100 g, ceea ce o recomandă pentru o alimentaţie echilibrată. În plus, carnea de porc are grăsimea vizibilă şi poate fi lesne înlăturată. Iar lipidele din ea sunt în mare parte constituite din acizi grași nesaturaţi.
De ce-i hrănitoare
În primul rând, este foarte bogată în proteine de calitate (28-30%). O bucată de 150 g este suficientă pentru a acoperi 50% din aportul zilnic al unui adult de 70 kg. Unde mai pui că friptura de porc (nici arsă pe grătar, nici prăjită) conţine calorii negative, mult lăudate în curele de slăbire.
Apoi, este bogată în fier, necesar producerii globulelor roşii, şi în vitamine din grupul B (100 g de carne de porc asigură 60% din necesarul zilnic, care contribuie la buna funcţionare a sistemului neuromuscular). De asemenea, conţine o cantitate mare de zinc (între 1,5 şi 4 mg/100 g), care întărește imunitatea organismului, precum şi seleniu, puternic antioxidant, care protejează celulele de atacul radicalilor liberi.
Alte calităţi de luat în seamă
După cum ştii, pentru a ajunge la vârsta şi greutatea potrivite pentru a fi sacrificat, puiul este hrănit (şi) cu hormoni de creştere. Porcul nu! Asta, pentru că poate fi tăiat oricând și la orice vârstă, nefiind necesară creşterea forţată.
După cum probabil ai auzit, porcul este, din punct de vedere genetic, asemănător omului. ADN-ul acestui animal este similar cu al omului în proporție de 94%. De aceea, diabeticii folosesc insulină porcină, iar corneea şi valvele cardiace utilizate în transplanturi sunt adesea de la porc. În ultimii ani, s-au făcut chiar cercetări privind transplantul de ficat ori de piele de la porc la om.
♥ Riscul contaminării cu paraziţi precum trichina este foarte scăzut dacă sunt respectate regulile de igienă, iar carnea este corect preparată.
Să luăm aminte la alţii!
China se află pe primul loc la consumul de carne de porc, cu 52 de milioane de tone pe an, dublu faţă de Europa. Iar asta, pentru că o consideră nu numai extrem de hrănitoare, ci şi vindecătoare. Chinezii spun despre ea că are energie neutră – nu-ţi dă nici senzaţia de cald (precum ardeiul iute), nici de răcoare (ca algele sau scoicile) – și o mireasmă dulce, dar şi sărată. Datorită celei dintâi, spune medicina tradiţională chineză, carnea de porc contribuie la funcţionarea optimă a stomacului şi a splinei, iar cea de-a doua ajută rinichii să fie mai sănătoşi. În plus, carnea de porc (cu tot cu slănină) asigură o bună rehidratare a organismului.
♥ 100 g de muşchi de porc au acelaşi aport nutritiv ca 100 g de piept de pui fără piele: 120 kcal, 3 g de grăsime, 1 g de grăsime saturată, 62 mg de colesterol.
De-ale Crăciunului
Sacrificiul ritualic al porcului vine dinainte de creştinism, de pe vremea ocupaţiei romane, care a impus obiceiul preluat de la egipteni. Romanii sacrificau porcul de Saturnalii, sărbătoare ținută înaintea solstiţiului de iarnă, când ziua începe din nou să crească. De la creştinare încoace, românii sacrifică porcul de ignat (sfântul Ignatie Teoforul e prăznuit pe 20 decembrie). Este adevărat, preparatele din carne de porc precum cârnaţii, caltaboşul, piftia sau sarmalele conţin chiar de trei ori mai multă grăsime decât carnea macră, iar asta le face mai periculoase pentru sănătate. Consumate însă moderat şi preparate în casă, dar și evitând grăsimea, pericolul poate fi îndepărtat.
Citește și:
Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr.49/10.12.2015
Autor: Irina Tudor Dumitrescu
Sursa foto: pixabay.com
