Coliva, prăjitura sufletelor

Coliva, prăjitura sufletelor

Puțini sunt aceia cărora nu le place dulcele de grâu împărțit în zilele de pomenire, coliva. O prăjitură să-i spunem altfel, făcută pentru sufletele celor care nu mai sunt lângă noi.

Poate părea ciudat să facem o călătorie culinară al cărei subiect e coliva. Dacă nu ciudat, atunci măcar trist. Dar coliva nu are nimic trist. Dimpotrivă, bogăție de arome și gusturi ce se potrivesc perfect unul cu altul. Și, culmea, nu se mănâncă numai ca pomană.

Scurtă istorie

Pe la anul 360, împăratul Iulian Apostatul i-a ordonat guvernatorului oraşului Constantinopol în prima săptămână a Postului Mare să stropească toate alimentele din pieţe cu sângele de pe jertfelnicele închinate zeilor romani. Știind că-i post și încercând astfel să le facă rău creştinilor. Atunci, sfântul Teodor Tiron i-a apărut în vis arhiepiscopului Eudoxie învăţându-l cum să-i anunţe pe enoriaşi să ocolească pieţele cu alimente murdărite. Și, ca să mănânce totuși ceva, i-a dat rețeta: grâu fiert îndulcit cu miere (colivă).

Un dulce obișnuit în regiune…

Și-acum în Orientul Apropiat grâul fiert amestecat cu semințe de toate soiurile și îndulcit cu miere ori zahăr este un dulce popular. Turcii, de pildă, prepară asura, un fel de colivă siropoasă în care adaugă năut, dar și stafide, caise uscate, boabe de rodie și smochine uscate. Pe lângă zahăr și miere, mai pun celebra lor apă de trandafiri, dar numai cât să dea aroma subtilă a dulciurilor de serai. Este unul dintre cele mai vechi deserturi turcești.

… dar și mai departe

E clar că, în Balcani și Levant, grâul îndulcit este un dulce obișnuit, ce-i drept, cu valențe religioase. Dar, mergând mai departe, către răsărit, găsim variante la fel de gustoase ale colivei noastre de toate pomenile. În India, de pildă, unde (din nou ca ofrandă) se prepară o prăjitură din grâu zdrobit, zahăr de palmier, unt și cardamom. Pentru aromă și un plus de gust, migdale și nucă-de-cocos tăiată fin. Se numește lapsi și se mănâncă la diferite sărbători.

Ucrainenii au un desert asemănător, îmbunătățit cu mac din belșug, denumit kutia, pe care-l mănâncă de Crăciun, iar armenii, anuș abur, din grâu fiert în lapte îndulcit, amestecat cu migdale și alune, nuci și fistic, pe care-l mănâncă în post.

Citește și:

Macaroane cu branza. Multe idei si sugestii

De măcenici: colac la infinit

Canelloni, brașovence, mantî

Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr.13/31.03.2016
Autor: Irina Tudor Dumitrescu
Sursa foto: 123RF

Cele mai citite
De Andreea Vasile | 08 octombrie 2025
De Andreea Vasile | 08 octombrie 2025

Așteptările nu distrug relațiile pentru că sunt prea mari, ci pentru că rămân nespuse. Iar atunci când nu sunt comunicate, se transformă în frustrări, tăceri și reproșuri. Dacă în adolescență e firesc să nu știm exact ce vrem, la maturitate ar trebui deja să avem curajul să cerem. Despre cum ne putem exprima dorințele și […]

Citeste mai mult
De Echipa Femeia | 16 februarie 2021
De Echipa Femeia | 16 februarie 2021

    Am facut aseara chec cu lamaie si iaurt. Am gasit o reteta noua intens aromata cu lamaie si pentru ca se facea foarte usor si promitea sa fie buna, am incercat-o. Pot sa garantez ca este un dulce perfect, se face repede, ai mereu in casa ingredientele, este deosebit de parfumat, iar dimineata, […]

Citeste mai mult