Esti aici
Femeia.ro > Cariera > Cosmin Miu, lecții de viață la înălțime

Cosmin Miu, lecții de viață la înălțime

Absolvent de Jurnalism și fost olimpic la literatură, specialist în PR și comunicare, Costin Miu și-a găsit drumul vieții pe potecile abrupte și periculoase ale munților înalți. De când e ghid montan profesionist, îi ajută și pe alții să-și descopere și să-și depășească limitele printre stânci.

Pe munte merge din clasa a șasea, de la 12 ani, și de-a lungul timpului a avut norocul să întâlnească oameni care l-au motivat și inspirat profund, așa cum foarte bine face acum, la rândul lui, cu alții. Alpinismul de altitudine (vorbim de înălțimi de peste 5.000 de metri) s-a hotărât să-l încerce acum patru ani, iar ghid a fost prima oară în vara lui 2011, pe Kilimanjaro – i-a plăcut atât de tare să îndrume și să motiveze un grup de oameni care pe vremea aceea nici măcar nu se cunoșteau, încât  a început să organizeze trasee de trekking de neratat pentru pasionații de aventură, precum Anapurna Dreaming din Nepal sau Everest Base Camp Trek, un trek până în tabăra de bază de pe Everest. Iar dacă ai o doză suficientă de pasiune, un pic de nebunie și un buget care să-ți permită, tot Costin e omul care-ți oferă un vis, să urci pe cel mai înalt vârf al Alpilor, și te ajută să ți-l împlinești.

Aduce Alpii mai aproape

MontBlanc Challenge este, cum îi spune Costin, primul program de dezvoltare personală bazată pe alpinism. Pentru cele cinci zile, cât durează aventura din Alpi, muncești șase luni, adică din ianuarie până-n vară. „Viața începe unde se termină zona de confort“, iar antrenamentul pentru Mont Blanc exact asta înseamnă. „E vorba de antrenament fizic (sală, stadion, exerciții care-ți obișnuiesc organismul cu oxigen puțin), tehnic (tururi de munte de iarnă și de vară, mers la panou) și mental. Renunți la multe weekenduri în lunile astea, te trezești la 5 ca să mergi pe munte, nu-i ușor și în mod clar te disciplinează.“

Foarte important e să știi de ce vrea acel om să ajungă pe munte. „Nu vreau să merg cu oameni pentru care vârful e tot ce-și doresc în viață, pentru că eu vreau și alte lucruri de la viața mea. E frumos, senzația când ajungi pe vârf, la 4.810 m, e minunată, dar e și periculos. Am avut un caz, nu cu un grup pregătit de mine, în care, la 4.500 m, cineva m-a întrebat dacă faptul că are un singur plămân funcțional contează. De aceea, eu îi duc la o clinică și le fac un test de capacitate de efort și capacitate pulmonară. Uneori, trebuie să convingi un om să coboare, chiar dacă știi cât a investit, cât de motivat e și cât de mult își dorește să ajungă în vârf.“

Iar ca să fie experiența mai intensă, Costin urcă pe Mont Blanc doar cu un client o dată. „Urc unu la unu, eu, ghidul, și tu, clientul, nu mai merg cu grupuri. E mai greu, durează mai mult, în fiecare iulie și august sunt în Mont Blanc, dar e un traseu destul de dificil, de la 3.200 în sus se merge legat de ghid și e foarte stresant cu grupuri pentru că nu poți, fizic, să-i asiguri pe toți, să ai aceeași atenție asupra tuturor, e și incorect pentru ei, pentru că nu la fel te bucuri de experiență. Plus că, dacă sunt 3-4 și unu nu mai poate, trebuie să coboare toți.“

Aconcagua, serial cu peripeții

„Pe unii munți te întorci pur și simplu de plăcere, dar, dacă urci pe un munte și nu reușești să ajungi în vârf, atunci firesc e să-ți dorești să te mai întorci acolo“, spune Costin. Așa arată și „telenovela“ lui cu Aconcagua, un vârf din Argentina, cel mai înalt din America de Sud, de aproape 7.000 de metri. L-a escaladat de trei ori și de două ori s-a întors cu 100 m înainte de vârf. Este extrem de important să știi când să te oprești, dacă urcarea este prea riscantă: „Trebuie să asculți muntele, nu propriul orgoliu sau ambiția personală.

Atât de multe am învățat de la muntele ăsta, încât n-am o obsesie să-l urc neapărat. Oricum, când îți propui asta, s-ar putea să fie prețul mult prea mare. Sunt un ghid bun pentru că sunt dedicat și atent, securitatea e cea mai importantă. Safety, fun, summit (siguranță, distracție, vârf), asta e deviza mea, chiar dacă nu ajungi pe vârf, ce contează e să te simți bine, să-ți placă pe acel munte. O experiență reușită este în primul rând aia din care te întorci acasă“.

Adrenalină mai ceva ca-n filme!

Cea mai periculoasă expediție a fost pentru Costin chiar primul munte înalt, pe care l-a urcat în urmă cu cinci ani, la scurtă vreme după divorț. „Matterhorn, cel mai ucigaș vârf al Alpilor, e un munte în fața căruia n-ai cum să nu te temi, un coșmar din cauza stâncilor extrem de friabile, ceea ce înseamnă că e foarte ușor să se rupă sub picioarele tale sau să se prăvălească pe neașteptate bucăți de gheață, bolovani, care te pot lovi grav sau desprinde de perete. O coborâre care în mod normal se face în două ore noi am făcut-o în șapte, cu ceață, ploaie, grindină.“

Chiar dacă a trecut prin niște situații la limita dintre viață și moarte, i-a plăcut și mai vrea.

„Orice încercare prin care treci e o lecție pe care n-ai cum să o acumulezi altfel decât prin experiență, n-o poți dobândi din filme, din cărți. Când ești pe drumul tău, Bărbosul are grijă de tine, chiar dacă îți dă și semne când greșești. E important să-ți alegi corect partenerii de munte greu, pentru că, dacă unul greșește, poate muri și celălalt.  Coarda care te leagă unul de altul e una din cele mai puternice legături care se poate crea între doi oameni, precum cordonul ombilical al fătului de mamă.“

Prima dragoste nu se uită

Indiferent pe ce munți merge, îl apucă dorul de Carpați. Iar în iunie 2013, aici poate spune că s-a născut a doua oară. „Pe munte, singurul adversar îți ești tu însuți. Nicio clipă nu trebuie să te consideri deasupra muntelui, mai bun decât el. Eram pe o vale în Bucegi cu un grup pe care îl antrenam pentru Mont Blanc, exersam mersul în colțari, mi-am zis că eu pot și fără și am luat o mare căzătură, din care în mod normal șansele de a scăpa cu viață sunt 50-50. Am căzut vreo 70 de metri, m-am lovit de stânci, mi-am rănit serios șoldul, cotul, genunchiul. Mi-am dat seama că, dacă nu mă ridic atunci și nu urc înapoi pe urma căzăturii, n-o să mai fiu același om pe munte. Dar am făcut-o.“

Lecții și renunțări

Muntele i-a adus prietenii frumoase în diverse colțuri ale lumii, i-a fost cel mai bun profesor, dar i-a și luat oameni dragi de lângă el. „Munții au o energie extraordinară, iar cei înalți sunt lecții de viață. Îți dau foarte multe lucruri și-ți cer foarte puține, îți cer respect. Am învățat răbdarea, responsabilitatea, să-mi depășesc limitele, am cunoscut oameni noi, culturi noi, am împlinit visuri. Iar apropo de împlinirea visurilor, am avut norocul ca în ultimii cinci ani – mai puțin de șapte luni încoace – să am alături o femeie extraordinară, care mi-a sprijinit visul, dar n-am știut să iau o pauză din când în când ca să-mi dau seama că nu doar visul meu contează, iar pentru asta am plătit un preț mare.“

Curiozități

►Pe toți munții înalți, vârful se atacă noaptea, atunci e zăpada înghețată și mergi mult mai ușor decât pe zăpada în care te afunzi în timpul zilei.

►La coborâre e mai greu pe munții înalți – dispare motivația pe care o ai când vrei să ajungi în vârf, numai pe el îl vezi și tragi de tine, plus că se adaugă oboseala acumulată la urcare.

►Diferențele de temperatură pot fi extreme, de la aproape 50 de grade ziua la minus 25 noaptea.

►La 5.000 de metri, ai jumătate din oxigenul de aici, iar la 8,000 de metri, ai doar 30% din oxigenul de aici și faci cam totul cu încetinitorul, de la gândire până la orice mișcare.

 

Citește și:

Alpinismul, o dragoste pe viata

Dor Geta Popescu: Mereu la înălțime

Alex Găvan, în ascensiune pe culmile sufletului

Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr.04/28.01.2016
Autor: Andreea Cohuț
Sursa foto: arhiva personală

Comments

comments

Lasă un răspuns

Sus