Ce înseamnă când simți că nu poți fi tu însăți în preajma altora și de ce socializarea te epuizează atât de tare

Ai plecat vreodată de la o întâlnire, o petrecere sau chiar de la birou cu senzația că ai jucat un rol ore întregi? Că ai fost atentă la fiecare gest, fiecare reacție și fiecare cuvânt, iar la final te-ai simțit complet epuizată? Psihologii spun că acest fenomen are un nume: „masking”.

Este un comportament mai comun decât credem și apare atunci când oamenii își ascund anumite trăsături, emoții sau reacții pentru a se adapta mai bine la așteptările sociale și pentru a evita judecata, respingerea sau disconfortul.

Ce înseamnă, de fapt, „masking”

Specialiștii explică faptul că masking-ul apare atunci când o persoană își modifică: comportamentul, tonul vocii, limbajul corporal sau chiar personalitatea, pentru a părea „mai acceptabilă” social.

Psihologul Deborah Bloom explică faptul că masking-ul poate însemna inclusiv:

• repetarea mentală a conversațiilor înainte de interacțiuni;
• imitarea limbajului corporal al altora;
• sau ascunderea propriilor emoții și opinii.

Uneori, oamenii pun foarte multe întrebări despre ceilalți doar pentru a evita să vorbească despre ei înșiși.

Diferența dintre adaptare socială și masking

Psihologii subliniază că există o diferență importantă între politețea normală și masking.

Adaptarea socială sănătoasă presupune:

• să citești contextul;
• să vorbești respectuos;
• și să îți ajustezi natural comportamentul.

Masking-ul însă implică un efort constant și obositor.

Persoana simte permanent că trebuie:

• să se controleze;
• să fie atentă la fiecare reacție;
• și să evite orice comportament care ar putea atrage critică.

Iar această stare continuă de auto-monitorizare poate deveni extrem de epuizantă psihic.

De ce socializarea devine atât de obositoare

Atunci când cineva face masking constant, creierul funcționează aproape ca într-o stare de alertă.

Persoana analizează continuu ce spune, cum spune, cum este percepută și dacă pare suficient de „normală” sau „acceptată”.

Psihologii spun că această hiper-vigilență consumă foarte multă energie mentală.

De aceea, multe persoane:

• se simt epuizate după întâlniri sociale;
• au nevoie de perioade lungi de recuperare;
• sau simt că nu se pot relaxa complet în prezența altora.

Cine are tendința să facă masking mai des

Potrivit specialiștilor, masking-ul apare mai frecvent la persoane care:

• au trecut prin respingere sau bullying;
• au trăit traume emoționale;
• se confruntă cu anxietate;
• sau simt că au fost judecate pentru felul lor natural de a fi.

Fenomenul este întâlnit des și în cazul persoanelor neurodivergente, inclusiv autism, ADHD sau alte particularități neurologice.

Totodată, oamenii care au simțit mult timp că trebuie să „se potrivească” într-un anumit mediu dezvoltă adesea acest mecanism fără să realizeze.

Teama de a fi respinsă stă la baza fenomenului

Psihologii spun că una dintre cele mai mari motivații din spatele masking-ului este frica de respingere.

Mulți oameni simt că trebuie să fie mai plăcuți, mai calmi, mai amuzanți sau mai „perfecți” pentru a fi acceptați.

În timp, persoana începe să creadă că varianta sa autentică nu este suficient de bună.

Iar asta poate afecta:

• stima de sine;
• încrederea;
• și capacitatea de a construi relații autentice.

Unele medii sociale intensifică masking-ul

Psihologii spun că anumite contexte cresc foarte mult tendința de a purta „masca socială”.

Printre ele:

• un job nou;
• întâlnirile romantice;
• evenimentele unde nu cunoști pe nimeni;
• sau interacțiunile cu persoane autoritare.

În astfel de situații, oamenii simt presiunea de:

• a fi plăcuți;
• competenți;
• și acceptați rapid.

De aceea, multe persoane spun că după networking, interviuri sau întâlniri sociale mari se simt complet secătuite emoțional.

Semne că faci masking fără să îți dai seama

Psihoterapeuții spun că există câteva indicii importante:

• simți că nu poți spune ce gândești cu adevărat;
• ești mereu atentă la reacțiile celorlalți;
• îți adaptezi personalitatea în funcție de grup;
• sau te simți diferită în fiecare mediu social.

Un alt semn important este epuizarea intensă după socializare.

Cum afectează pe termen lung

Specialiștii avertizează că masking-ul prelungit poate duce la:

• anxietate;
• oboseală cronică;
• izolare;
• și senzația că nimeni nu te cunoaște cu adevărat.

Paradoxal, chiar dacă persoana este înconjurată de oameni, poate simți foarte multă singurătate.

Motivul este simplu: ceilalți interacționează cu o versiune controlată și filtrată, nu cu persoana autentică.

Cum poți începe să renunți la „mască”

Psihologii recomandă pași mici și siguri. De exemplu:

• să exprimi sincer o preferință;
• să spui ce simți într-un context sigur;
• sau să refuzi ceva fără vinovăție.

Specialiștii spun că autenticitatea nu apare brusc, ci se construiește treptat, în medii unde oamenii se simt acceptați și în siguranță.

De ce autenticitatea este atât de importantă

Psihologii consideră că oamenii au nevoie să simtă că pot exista fără să joace permanent un rol.

Atunci când cineva se simte acceptat exact așa cum este anxietatea scade, relațiile devin mai autentice, iar socializarea nu mai consumă atât de multă energie.

Iar uneori, oboseala pe care o simțim după interacțiuni sociale nu vine din faptul că nu ne plac oamenii, ci din efortul uriaș de a încerca permanent să fim altcineva.

Foto: Profimedia

Pentru ca cele mai importante articole cu și despre TINE, te așteptăm și pe canalul nostru de WhatsApp Femeia.ro! Acolo vei afla sfaturi și trucuri interesante în exclusivitate, dar și cele mai interesante știri de pe site, direct pe telefonul tău!