Obiceiul pe care îl ai dimineața și care îți poate strica energia pentru toată ziua. Ce recomandă specialiștii

Îți spui că mai stai doar cinci minute în pat, apeși butonul de amânare al alarmei și încerci să mai „furi” puțin somn. Pare un gest nevinovat, mai ales într-o dimineață aglomerată, dar pentru multe persoane tocmai acest obicei poate face trezirea mai grea și poate prelungi senzația de oboseală.

Nu este vorba despre o lipsă de voință, ci despre felul în care creierul trece de la somn la starea de veghe. Specialiștii numesc această stare „inerție de somn”: acea senzație de amețeală, încetineală și lipsă de claritate care apare imediat după trezire. Potrivit explicațiilor publicate de Sleep Foundation, inerția de somn poate afecta temporar atenția, timpul de reacție și capacitatea de a lua decizii, mai ales dacă trezirea este bruscă sau vine după un somn insuficient.

De ce butonul de snooze nu îți oferă odihnă reală

Când alarma sună, corpul începe procesul de trezire. Dacă apeși snooze și adormi din nou pentru câteva minute, somnul care urmează este, de obicei, fragmentat și superficial. Nu ai timp să intri într-un ciclu de somn profund și reparator, iar următoarea alarmă te poate prinde într-o stare și mai confuză.

De aceea, cele 5, 10 sau 15 minute în plus nu funcționează ca o continuare reală a nopții de odihnă. În multe cazuri, ele doar amână momentul în care trebuie să te ridici și pot prelungi senzația de greutate în corp. Cleveland Clinic recomandă, în metoda RISE-UP pentru reducerea inerției de somn, să reziști impulsului de a apăsa snooze, explicând că trezirea repetată și adormirea la loc pot da peste cap ritmul somn-veghe.

Ce arată studiile despre amânarea alarmei

Snooze-ul este un obicei foarte răspândit. Un studiu publicat în 2025 în Scientific Reports, realizat pe date din peste 3 milioane de sesiuni de somn înregistrate printr-o aplicație de monitorizare, a arătat că peste jumătate dintre sesiunile analizate s-au încheiat cu folosirea funcției de snooze. În medie, utilizatorii au apăsat snooze de aproximativ 2,4 ori și au petrecut aproape 11 minute între alarme.

Totuși, imaginea nu este complet alb-negru. Cercetătorii de la Stockholm University au analizat obiceiul de a amâna alarma și au observat că, în cazul unor persoane obișnuite să folosească snooze, o perioadă scurtă de amânare nu a avut efecte clare negative asupra stării de spirit, somnolenței sau calității somnului pe parcursul nopții. Chiar și așa, autorii au subliniat că snooze-ul nu este potrivit pentru toată lumea și că rezultatele se aplică mai ales celor care adorm ușor la loc între alarme.

Când devine acest obicei un semn de alarmă

Dacă apeși snooze ocazional, după o seară mai târzie sau într-o zi liberă, nu înseamnă automat că îți sabotezi sănătatea. Problema apare când acest gest devine rutina fiecărei dimineți și este însoțit de oboseală persistentă, dificultăți de concentrare, iritabilitate sau nevoia constantă de cafea pentru a funcționa.

În astfel de situații, snooze-ul poate fi mai degrabă un simptom decât cauza principală. Poate indica faptul că dormi prea puțin, că programul tău de somn este neregulat sau că somnul nu este suficient de odihnitor. CDC notează că adulții au nevoie, în general, de cel puțin 7 ore de somn pe noapte, iar oboseala resimțită chiar și după suficiente ore petrecute în pat poate fi un semn de calitate slabă a somnului sau, uneori, de tulburări de somn care merită discutate cu un medic.

Ce recomandă specialiștii pentru dimineți cu mai multă energie

Primul pas este să setezi alarma la ora la care chiar trebuie să te trezești, nu cu 30 de minute mai devreme „ca să ai timp de snooze”. Pare contraintuitiv, dar acele minute pot fi mai utile dacă sunt adăugate somnului continuu, nu transformate în treziri repetate.

Specialiștii recomandă și păstrarea unui program de somn cât mai constant. Mayo Clinic explică faptul că mersul la culcare și trezirea la aproximativ aceleași ore, inclusiv în weekend, ajută la reglarea ritmului somn-veghe. Tot Mayo Clinic recomandă atenție la cofeină, mese grele seara, lumină puternică și ecrane înainte de culcare, pentru că toate pot influența calitatea somnului.

Dimineața, expunerea la lumină naturală poate ajuta corpul să înțeleagă că ziua a început. Ridicarea din pat imediat după alarmă, deschiderea draperiilor, câteva minute de mișcare ușoară sau o rutină simplă, repetată zilnic, pot reduce senzația de ceață mentală. Cleveland Clinic include lumina naturală, activitatea fizică ușoară și interacțiunea cu o altă persoană printre metodele care pot ajuta organismul să iasă mai repede din inerția de somn.

Cum poți renunța treptat la snooze

O metodă simplă este să muți telefonul sau ceasul deșteptător mai departe de pat, astfel încât să fii nevoită să te ridici pentru a opri alarma. După ce te-ai ridicat, evită să te întorci sub pătură. Chiar și câțiva pași prin cameră pot face diferența între o trezire amânată și una începută cu adevărat.

Dacă simți că nu poți renunța la snooze pentru că ești epuizată în fiecare dimineață, soluția nu este să pui cinci alarme, ci să te uiți la seara precedentă. Ora de culcare, timpul petrecut pe telefon, stresul, mesele târzii și consumul de cafea după-amiaza pot influența felul în care te trezești. Iar dacă oboseala persistă în ciuda unui program mai bun, este recomandat să ceri sfatul unui medic, mai ales dacă apar sforăit puternic, treziri dese noaptea sau somnolență accentuată în timpul zilei.

Sursa foto: Profimedia