Esti aici
Femeia.ro > Sănătate > Medical > Diabetul și gripa, ocombinaţie periculoasă

Diabetul și gripa, ocombinaţie periculoasă

Diabetul și gripa, ocombinaţie periculoasă  – Pacienții cu diabet au un risc crescut să se îmbolnăvească de gripă, în special în cazul în care nivelul zahărului din sânge este prost gestionat, consecințele variind de la hipo- și hiperglicemie, la sinuzită, probleme cardiace, pneumonie.

 ♥ În România, 129 de persoane au decedat în sezonul rece 2017–2018 din cauza gripei.

„Pune niște haine groase pe tine, altfel te prinde răceala!“ Acest sfat îl știe, probabil, toată lumea, încă din copilărie, dar este, de asemenea, documentat științific – la temperaturi ambientale scăzute, pielea şi membrele sunt sărăcite de sânge –, fiind o strategie a organismului de a preveni pierderea de căldură. Acest lucru limitează activitatea celulelor albe din sânge, care luptă împotriva agenților patogeni.

Atunci când ai diabet, sistemul imunitar are oricum de suferit şi, prin urmare, luptă mai greu împotriva infecțiilor. Așadar, te îmbolnăvești de gripă mai uşor.

Gripa poate avea consecinţe graveîn cazul diabeticilor

Și nu doar pentru gestionarea nivelului zahărului din sânge. Din cauza stresului, care provoacă dezechilibru hormonal în organism, capacitatea de apărare naturală poate scădea dramatic. Este extrem de dificil pentru bolnavii de diabet să țină sub control nivelul de zahăr din sânge, atunci când au gripă.

De obicei, au nevoie de o cantitate sporită de insulină, iar dieta și medicamentele pot modifica stilul de viață. „Copiii mici, sub cinci ani, femeile gravide, seniorii sau bolnavii cronic sunt ținte vii, extrem de sensibile la acțiunea virusului. Aceste
categorii dezvoltă forme severe de boală și devin surse portante de infectare a altor persoane din comunitate.

Contagiozitatea depășește 90% – o persoană care strănută va împrăștia virusuri pe o arie de cel puțin 6 metri“, explică dr. Valeria Herdea, medic primar medicină de familie, Preşedinte al Asociației Române pentru Educație Pediatrică în
Medicină de Familie. Apărarea naturală După o toamnă neobişnuit de caldă, mulți oameni tușesc şi strănută, iar cea
mai importantă măsură de prevenire a gripei este consolidarea apărării naturale. Acest lucru înseamnă mişcare, o dietă bogată în vitamine și fibre, renunțarea la alcool şi tutun şi o umiditate suficientă în casă, pentru a preveni uscarea mucoaselor. În plus, e bine să porți mască atunci când ieși în locuri aglomerate. Diabetul poate slăbi apărarea imună,
însă și bacteriile și ciupercile iubesc zahărul, ceea ce înseamnă că e posibilă o suprainfecție, în cazul în care există fluctuații ale glicemiei. Este deosebit de important ca glicemia să fie atent monitorizată și doza de medicament, ajustată, la
sfatul medicului.

Vaccinarea, cea mai sigurăprevenție ăb cazul celor care suferă de diabet

Cea mai bună perioadă de vaccinare împotriva gripei  este octombrie-noiembrie. Dar vaccinarea poate fi reprogramată și mai târziu, chiar la începutul epidemiei de gripă. Vaccinul antigripal are efect aproximativ un an și este foarte eficient
împotriva virusurilor. Pentru a ști dacă ai o simplă răceală sau gripă, principalul mod de diferențiere constă în faptul
că cea dintâi te afectează pe o durată mai scurtă şi într- un mod mai puțin agresiv decât gripa, care are o durată de manifestare de lungă durată şi poate prezenta episoade severe de afectare a organismului. Vaccinul antigripal poate fi efectuat rapid şi uşor, la medicul de familie.

Complicații posibile

Când ești bolnav, pofta de mâncare scade. Acest lucru înseamnă că riști o hipoglicemie sau fluctuații ale nivelurilor zahărului din sânge. Exact aceste suişuri şi coborâşuri pot duce la complicații. Ca urmare a problemelor legate de buna
gestionare a zahărului din sânge, multe alte riscuri pot apărea la pacienții cu diabet – sinuzită, afecțiuni cardiovasculare, accident vascular cerebral sau pneumonie.

Pentru a evita aceste neplăceri, se recomandă  vaccinarea antigripală.

Rezultatele sunt clare: persoanele vaccinate au un risc mai mic cu 19% pentru un infarct miocardic acut, cu 30% pentru un accident vascular cerebral, precum și cu 15% pentru pneumonie.

Infecţii, interacţiuni şi glicemia

Infecţiile acute reduc eficacitatea insulinei, astfel că nivelurile de zahăr din sânge încep o zbenguială permanentă, în limite pe care nu le mai poți controla. Când crește glicemia, organismul secretă glucoză prin intermediul rinichilor. Astfel, se pierde apă, un efect care este întărit de febra crescută. Pentru a nu te deshidrata, este foarte important să bei suficiente lichide calde – ceaiuri de plante, supe sau sucuri de legume. În cazul în care devine necesar să iei medicamente suplimentare, cum ar fi antibiotice, de exemplu, în timpul unei infecții, pot exista interacțiuni cu medicamentele antidiabetice. Multe antibiotice scad nivelul de zahăr din sânge şi astfel amplifică efectul unor medicamente antidiabetice.

De unde știi că ai gripă?

Fiecare dintre noi a suferit de nas înfundat, tuse, dureri de cap, stare generală de rău şi, uneori, febră. Aceste simptome
sunt specifice virozelor. În astfel de cazuri, tratamentul medicamentos este doar simptomatic, deoarece infecția dispare de la sine.

Gripa însă variază de la episoade relativ inofensive, până la unele cu rezultate severe. Debutul este brusc şi violent. Principalele simptome includ febră ridicată, peste 39⁰ Celsius, frisoane, dureri musculare, transpirație, slăbiciune generală,
dureri de cap, dureri în gât şi tuse uscată. Boala este declanșată de virusul gripal B, iar pentru pacienţii cu boli cronice existente, cum ar fi diabetul, poate fi foarte periculoasă. Printre complicații se numără pneumonia, afecțiunile
gastrointestinale şi deteriorarea organelor interne.

În general, gripa poate necesita, temporar, terapie cu insulină, chiar dacă te afli sub tratament cu antidiabetice orale.

De ce este atât de periculoasă

Gripa este o boală virală, foarte contagioasă, care afectează întregul organism şi care te poate țintui la pat, chiar și câteva săptămâni. Complicațiile pot apărea nu numai de la virusul gripei în sine, ci și de la o posibilă pneumonie . Acest risc apare  mai ales în timpul unei pandemii, adică în cazul în care un virus de gripă nou intră în circulație. O inflamație a mușchiului inimii (miocardita) sau creierului (encefalita) îți poate pune viața în pericol.

Impactul complicațiilor depinde, în mare măsură, de starea generală de sănătate a pacientului. Complicațiile bacteriene apar, în primul rând, ca infecții ale sinusurilor (sinuzita), ale urechii medii (otita medie), sau ale căilor respiratorii – bronşită şi pneumonie. Riscul de o suprainfecție bacteriană poate fi redus prin tratarea la timp a gripei.

Daune suplimentare se pot produce la sistemul cardiovascular – aritmii cardiace, insuficiență cardiacă congestivă, acumulare de lichid în plămâni (edem pulmonar) sau şoc circulator.

Pneumonia, cea mai frecventă complicație

Pneumonia (o infecție pulmonară bacteriană) se manifestă, de cele mai multe ori, prin deteriorarea stării generale, la una sau două zile după începutul bolii, cu  dificultăți de respirație şi, eventual, o colorație albastră a pielii şi mucoaselor  (cianoză). Anumite bacterii, cum ar fi Staphylococcus aureus, Streptococcus pneumoniae sau Haemophilus influenzae,
se pot lega direct la virusul gripal, apărând o suprainfecție bacteriană. Această formă de pneumonie este frecvent asociată cu simptome specifice, cum ar fi tuse şi o secreție purulentă.

Cu toate acestea, cea mai comună formă a gripei este pneumonia bacteriană virală, care se manifestă printr-o progresie
treptată a bolii, urmată de o ameliorare temporară şi,  ulterior, de agravarea, din nou, a simptomelor. Boala, care
părea să dispară, se întoarce din nou, cu tuse persistentă, respirație șuierătoare și febră. Tratamentul se face cu
antibiotice, la recomandarea medicului, cu ajustarea dozelor de insulină sau medicament antidiabetic oral.

Cum te tratezi

Dacă suferi de gripă, există anumite medicamente, denumite inhibitori ai neuraminidazei, care penetrează în interiorul
virusului, inhibând activitatea microorganismelor patogene și împiedicând multiplicarea lor ulterioară și contactul cu
celulele sănătoase. Aceste medicamente au cele mai  bune rezultate dacă sunt utilizate în primele 12 ore după apariția primelor simptome.

Administrarea în timp util alină durerile de cap, tusea, febra şi scurtează durata bolii. În plus, terapia reduce riscul
de complicații (de exemplu, pneumonie). Bineînțeles, tratamentul trebuie prescris de medic. Repausul la pat poate ajuta la prevenirea complicațiilor. În plus față de medicamente, o hidratare corespunzătoare este foarte importantă. Pentru a te însănătoși cât mai repede posibil, păstrează mucoasele umede (de exemplu, prin inhalare de aburi) şi mănâncă sănătos.
Alcoolul şi fumatul trebuie evitate complet. Monitorizează frecvent nivelurile de zahăr din sânge.

Pot interfera tratamentele antigripale cu cele pentru diabet? Cum se pot preveni complicațiile?

Gripa poate crește glicemia, favorizând apariția complicațiilor acute ale diabetului – coma diabetică cetoacidozică și coma hiperosmolară. Apetitul redus, în anumite situații, poate duce la scăderi ale glicemiei. Fluctuațiile glicemiei pot apărea în  orice infecție acută, inclusiv gripa, necesitând testarea frecventă a glicemiei și ajustarea tratamentului antidiabetic. Hidratarea corespunzătoare este imperios necesară la diabet. Vaccinurile și medicamentele antigripale se pot administra
la pacienții cu diabet, dar avizul medicului specialist este necesar pentru a stabili schema de tratament. O atenție deosebită trebuie avută la siropurile și pastilele care pot conține zahăr.

Citeste si:

 

Articol preluat din revista ABCDiabet
Text: Grigoriana Brujan
Sursa foto: pixabay.com

Comments

comments

Leave a Reply