Esti aici
Femeia.ro > Sanatate > Lipsa somnului, inamicul longevității

Lipsa somnului, inamicul longevității

Fără mâncare putem supravieţui chiar şi două luni, dar fără somn nu rezistăm mai mult de 11 zile. De fapt, privarea de somn influenţează durata vieţii mai mult decât fumatul, sedentarismul, tensiunea arterială sau nivelul colesterolului. Iată în ce mod!

Nu e niciun secret pentru nimeni că trăim în epoca vitezei, iar somnul ne este de multe ori sacrificat. Astfel, cercetătorii trag un semnal de alarmă asupra acestui fenomen, considerat deja o adevărată pandemie – efectele privării de somn pot fi devastatoare chiar şi la nivel global, nu numai în plan personal. Cu toţii știm de explozia de la Cernobâl din 1986, însă puţini au habar că dezastrul nuclear cel mai mare din lume a fost urmarea unei erori umane provocate de lipsa de somn (inginerii de serviciu lucrau de peste 13 ore când a avut loc catastrofa). De acelaşi exces de zel au dat dovadă membrii NASA care pregăteau lansarea navetei spaţiale Challenger. Nedormind decât două ore în noaptea dinaintea lansării, angajaţii s-au dovedit ineficienţi când s-a pus problema prevenirii exploziei navetei şi a decesului întregului echipaj de la bordul ei. În plus, statisticile arată că majoritatea accidentelor auto au loc din cauza adormirii la volan.

Cum ne afectează

Lipsa somnului vine la pachet cu oboseala şi chiar incapacitatea organismului de a funcţiona la parametri normali. Ce se întâmplă mai exact în corp atunci când suntem privaţi de cele opt ore necesare de somn? Creierul întâmpină cele mai mari greutăţi în a funcţiona la capacitate maximă, iar asta influenţează atât starea emoţională, cât şi abilităţile cognitive. Iar dacă situaţia nu se remediază, bolile cronice devin iminente deoarece corpul nu mai este în stare să se apere împotriva factorilor externi dăunători. În plus, cei care dorm sub cinci ore pe noapte prezintă un risc de deces mai mare cu 15% decât persoanele care se bucură de un somn de opt ore.

Nu numai durata somnului este importantă, ci şi perioa­da în care dormim. De pildă, persoanele care lucrează în tura de noapte şi dorm ziua au o probabilitate de a dezvolta celule canceroase mai mare cu 30% decât restul populaţiei. Nu degeaba se spune că somnul din timpul nopţii relaxează, repară şi încarcă bateriile!   

Consecinţele nopţilor albe

În timpul somnului, sistemul imunitar produce o serie de anticorpi care previn eventuale infecţii. Tot din cauza nopţilor albe, recuperarea după o intervenţie chirurgicală/o boală e de durată mai mare decât în mod normal. Sistemul nervos central poate avea de suferit atât timp cât persistă privarea de somn: ți-e greu să te concentrezi, pierzi capacitatea de a învăţa cu uşurinţă lucruri noi, devii irascibil şi chiar începi să ai halucinaţii, cazi în depresie şi ai gânduri suicidare.

Odată cu pierderea nopţilor, se pot câştiga kilograme. Cum se întâmplă acest lucru? Scade nivelul leptinei (hormon care transmite către creier informaţia că ai mâncat suficient) şi creşte nivelul grelinei, care este un stimulent al apetitului. Surplusul de greutate vine la pachet cu creşterea riscului de hipertensiune, ateroscleroză, afecţiuni cardiace şi infarct. Când dormim, cordul îşi încetineşte
activitatea, iar scurtarea perioadei de somn presupune ca inima să lucreze suplimentar, fapt ce contribuie
la deteriorarea acestui organ vital.

Care sunt cauzele

Nu mai puţin de 33% din întreaga populaţie adultă a globului suferă de insomnie. Acest procent îngrijorător i-a stârnit pe cercetători să caute cauzele acestui fenomen. În topul motivelor pentru care nu putem dormi se află apneea, caracterizată prin pauze respiratorii repetate în timpul somnului. Deviaţia de sept poate să ne priveze de somn, obstruându-ne pur şi simplu căile respiratorii. Depresia sau orice altă tulburare mentală alungă somnul în miez de noapte. Tremurul şi rigiditatea musculară, prezente în boala Parkinson, împiedică somnul prelungit.

Insomniaci Celebri

Winston Churchill a apelat la orice tertip pentru a putea pune geană peste geană mai mult de câteva minute odată, ajungând chiar să-şi comande două paturi identice, pe care să le tot schimbe după bunul plac. Charles Dickens avea şi el pretenţiile lui: tăblia patului trebuia să fie îndreptată spre nord, iar el urma să ocupe, cu maximă precizie, doar spaţiul din mijlocul saltelei. În creierii nopţii, Benjamin Franklin era preocupat de temperatura lenjeriei de pat. Când nu-şi găsea somnul, lăsa cearceaful să se răcorească şi încerca din nou să se cuibărească între perne şi să adoarmă. Vincent van Gogh ajungea pe tărâmul viselor numai după ce îşi stropea cearceaful şi perna cu dezinfectant, care avea rolul de a-i alunga gândurile necurate.

Citește și:

Prea mult somn strica!

Femeile au nevoie de mai mult somn decat barbatii

Cele mai bune alimente cu efect de somnifer

Articol preluat din ediția de septembrie 2015 a revistei Femeia.

Autor: Alexandra Rotărescu

Foto: Guliver/Thinkstock


Comments

comments

Lasă un răspuns

Sus