Esti aici
Femeia.ro > Timp liber > Enigmele deșertului Sahara

Enigmele deșertului Sahara

Întinderea de nisip de peste 9 milioane de kilometri pătrați, de la țărmul Atlanticului până la Marea Roșie, este cel mai mare deșert de pe planetă.

Asociem Sahara cu un tărâm uscat și neprimitor, dar, în urmă cu sute de milioane de ani, pe locul acestei pustietăți a fost o mare întindere de apă care, din pricina mișcărilor tectonice, s-au retras și au lăsat loc pădurilor, ca în timpul ultimei glaciațiuni să ia aspectul unei savane bogate și fertile, de care se bucurau mulți oameni și animalele lor. Nu doar transformările spectaculoase au făcut din Sahara un loc special în lume. Descoperiri vechi și noi învăluie în dune misterioase marele deșert.

Sticla misterioasă

În 1932, arheologul Patrick Clayton se afla în Egipt pentru a o cercetare. Conducând printre dunele din apropierea Platoului Saad, o zonă nelocuită din sud-vestul Egiptului, a simțit cum cauciucurile au atins ceva ce nu era nisip. A coborât din mașină și a descoperit bucăți mari și incredibil de clare de sticlă galben-verde. Nu era o sticlă ordinară, ci în cea mai pură formă, cu un conținut de siliciu de 98%.

Clayton nu a fost primul care a descoperit sticla în deșert. Au existat câțiva vânători preistorici care au creat cuțite și alte obiecte tăioase cu ajutorul ei. Ulterior, au fost găsite peste o mie de tone de-a lungul deșertului, unele fragmente cântărind peste 25 kg. De unde vine cantitatea enormă de sticlă dispersată peste tot? În compoziție, s-a descoperit iridiu, lucru ce a dat naștere unor speculații privind un impact extraterestru de tipul meteoritului sau cometei. Nu există însă dovezi ale existenței vreunui crater care să fi apărut în urma coliziunii. Speculațiile curg, dar felul în care a apărut sticla pură din deșert rămâne un mister.

Castele de nisip

E ciudat să te gândești că, în urmă cu milioane de ani, Sahara era un paradis tropical, locul unde trăiau dinozauri și crocodili, fără să existe nimic din deșertul pe care îl știm azi. O echipă mixtă de cercetători a efectuat recent o expediție în care era planificată dezgroparea unor fosile de dinozauri. Rezultatul a fost spectaculos: au descoperit cel mai mare cimitir din epoca de piatră, unde erau adăpostite rămășițele locuitorilor Saharei înainte să devină deșert.

În morminte, s-au descoperit decorațiuni de fildeș și obiecte din materiale ce proveneau de la hipopotami și broaște țestoase. Tot de dată recentă este descoperirea făcută cu ajutorul sateliților. Imaginile le-au arătat arheologilor niște castele de nisip, în jur de o sută de fortărețe cu ziduri de aproape 4 m, ce aparțin unei civilizații dispărute din Sahara începuturilor erei noastre.

Cometa creatoare

În viziunea oamenilor de știință, spațiul cosmic are legături incredibile cu imensitatea deșertului și este vinovat de numeroase întâmplări ce par mai degrabă de domeniul fantasticului. Astfel, mărturii moderne arată că o cometă a lovit Egiptul în urmă cu 28 de milioane de ani și a încălzit nisipul din Sahara la aproape 2.000 de grade Celsius, iar unda de foc a dus la apariția a numeroase diamante microscopice și la formarea scarabeului din pandantivul faraonului Tutankhamon. Cercetătorii de la Universitatea din Johannesburg, Africa de Sud, cred că este vorba de prima cometă cunoscută, numită Hypatia, după numele unei femei matematician și astronom din Alexandria, Egipt.

Loc al pierzaniei

Unul dintre marile mistere ale omenirii e legat de dispariția armatei persane în deşertul Sahara, în jurul anului 524 î.Hr. Herodot, părintele istoriei, presupune că cei 50.000 de soldați au fost înghiţiți de o furtună uriașă de nisip. El consemnează că, la acea vreme, regele persan Cambyses al II-lea, fiul lui Cyrus al II-lea cel Mare, și-a trimis armata să distrugă Oracolul lui Amun din oaza Siwa.

După ce au mers timp de șapte zile prin deșert, au ajuns la o oază, de unde au plecat și nu au mai fost zăriți niciodată. Herodot a scris că un vânt puternic şi mortal a apărut din sud, aducând coloane uriașe de nisip, ce au acoperit în întregime trupele, ceea ce a dus la dispariţia lor. Această enigmă a deșertului se pare că a fost dezlegată. O echipă de cercetători italieni a găsit în imensitatea sălbatică a Saharei arme de bronz, brățări de argint, un cercel și sute de oase umane.

Primul calendar din piatră

Deșertul Sahara găzduiește cel mai vechi calendar astronomic din lume, o înșiruire de pietre cunoscută sub numele de Nabta. Cu o mie de ani înainte de construirea Stonehenge și cu mai bine de șase mii de ani în urmă, locuitorii Egiptului au creat un cerc de roci pe malul unui lac, acum secat. Ei au târât pe o distanță de 1 km niște giganți de piatră înalți de 3 m pentru a crea acest complex.

A fost descoperit în mod accidental în 1972, iar de atunci până azi, felul în care a fost construit a născut întrebări: cum au reușit oamenii din acele vremuri să ridice astfel de structuri ce sfidează gravitația? Într-o lume în care știința și pseudoștiința merg mână în mână, nu sunt puțini cei care cred că acolo au intervenit extratereștrii antici.

Ochiul Saharei

E un fenomen aproape magic felul în care deșertul reușește să creeze structuri fascinante. Ochiul Saharei se află printre cele mai frumoase plăsmuiri ale naturii. Este cu totul impresionantă structura circulară de piscuri de stâncă ce ies din marea de nisip, într-o cromatică vie, aproape ireală.

Este cunoscută ca Structura Richat, are diametrul de 40 km și se află pe teritoriul Mauritaniei, la 200 m deasupra deșertului și la aproape 500 m peste nivelul mării. A apărut, spun geologii, în urma eroziunii și sedimentărilor succesive, dar forma specială a dat prilej multor speculații: unii susțin că un meteorit ar fi fost la baza apariției acesteia, alții spun că un vulcan a dus la formarea ei.

Știai?

Sahara (deșert în limba arabă) ocupă întreg nordul Africii, ceea ce înseamnă o treime din continent.

Citește și:

Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr.19/14.05.2015

Autor: Lidia Năstase

Sursa foto: pixabay.com

Comments

comments

Lasă un răspuns