Există teorii care susţin că oamenii ar putea să comunice prin telepatie, să mute obiecte prin puterea minţii ori să prezică viitorul. Numai că, spun aceleaşi studii, au uitat cum să-şi folosească această capacitate.
Se spune că profeţii biblici aveau aceste puteri, reuşind să prezică tot ce se va întâmpla, ba chiar să influenţeze pe neştiute mii de oameni. Chiar există legenda potrivit căreia omul nu şi-ar mai folosi decât un mic procent din capacitatea creierului, altminteri ar putea să profite şi acum de însuşirile paranormale mai sus pomenite. În fapt, nu despre asta este vorba, ci de felul în care folosim creierul.
Comunicare de la creier la creier
Telepatia (cuvântul vine din greacă şi înseamnă simţire la distanţă) este modul de a comunica fără ajutorul cuvintelor sau gesturilor. Pur şi simplu de la o minte la alta. S-au făcut cercetări, s-au scris mii de cărţi, s-au dezvoltat sute de teorii. Freud, celebru psihanalist, considera telepatia o facultate primitivă a omului, uitată odată cu evoluţia și dezvoltarea limbajului.
El era de părere că doi oameni pot comunica telepatic doar dacă au o legătură emoţională puternică, iar informaţia transmisă e încărcată cu sentimente negative. Un alt cercetător al fenomenului, Wiener, cibernetician american, considera că, dimpotrivă, comunicarea telepatică se face pe o anumită frecvenţă care există numai atunci când eşti într-o stare de relaxare maximă.
Experimentele desfășurate pe animale tind să-i dea dreptate lui Freud. Dacă unei femele i se face o electroencefalogramă în timp ce puii ei sunt sacrificaţi (la mare distanţă de ea), pe diagramă apare un impuls nervos chiar în acel moment. Cercetările făcute încă din secolul al XIX-lea demonstrează că există o astfel de comunicare, însă nu se știe cât de exactă este ea ori cine poate comunica în acest fel.
Telepatia poate și trebuie să fie considerată de către știință o realitate incontestabilă. Mintea poate acționa împotriva altei minți fără intervenția simțurilor.
Camille Flammarion
Puterea gândului
Un alt tip de însuşire paranormală este telechinezia, mişcarea obiectelor la distanţă, foarte populară în filmele science-fiction, care însă nu poate fi explicată precum telepatia. Este celebru cazul unei rusoaice, Nelia Mihailova, care şi-a descoperit întâmplător această putere şi care a fost studiată în cele mai importante institute din Rusia. Nelia reuşea să mute obiecte cu puterea minţii, lucru cu totul ieşit din comun.
Ce s-a putut demonstra? Pe de o parte, că femeia avea în jurul corpului un câmp magnetic de zece ori mai redus decât al Pământului şi că undele cerebrale din spatele capului aveau un voltaj de 50 de ori mai mare decât cel produs de undele din faţă. Pentru a dovedi o dată pentru totdeauna că nu este o escrocherie, Nelia a fost supusă unui experiment aparte: a despărţit cu puterea minţii albuşul de gălbenuşul unui ou spart la o distanţă considerabilă de locul în care se afla ea. Se pare că, spre deosebire de telepatie, pe care am putea-o experimenta cu toţii, telechinezia este un apanaj al oamenilor cu calităţi absolut speciale, care însă nu au legătură cu gradul de inteligenţă sau de cultură.
Amintiri despre viitor
Este titlul unei cărţi despre paleoastronautică a lui Erich von Däniken. Dar la fel de bine poate fi rezumatul a ceea ce li se întâmplă celor care pot prevedea viitorul. Acesta apare ca nişte fulgere scurte, frânturi de amintire în vis sau chiar în stare de veghe, când subiectul cade pentru scurt timp într-un fel de transă.
Poate că presimţirile noastre sunt tot un fel de premoniţie, dar nu știm să le descifrăm pentru că nu avem puterea de a le transpune în vorbe și le considerăm doar nişte emoţii provocate de cine ştie ce eveniment. J.W. Dunne, inginer britanic, publica, în 1927 An Experiment with Time, o carte în care povestea despre visele sale premonitorii și dezvolta o teorie foarte interesantă: trecutul, prezentul şi viitorul se întâmplă simultan și tocmai de aceea oameni cu abilităţi speciale pot vedea în acelaşi timp şi prezentul, şi viitorul. Iar timpul este precum o carte: dacă ai putea citi toată cartea odată, ai vedea simultan trecutul, prezentul şi viitorul. Din păcate însă, majoritatea oamenilor nu pot citi decât filă cu filă.
Nuieluşa de alun
De mii de ani, nişte oameni consideraţi „cu puteri“ găsesc izvoarele ascunse doar cu ajutorul unei nuieluşe de alun şi al capacităților lor. Procedeul era simplu (în anumite zone ale ţării încă se practică): omul mergea cu nuieluşa în formă de y în mână, se concentra, iar când simţea o anumită vibraţie, se oprea şi spunea: săpaţi aici! Fântânari nu sunt doar pe la noi, au fost în mai toată Europa şi Asia şi încă există. În epoca modernă, li se spune radiestezişti, iar nuieluşa de alun a fost înlocuită, la oraş, cu ansa, o tijă metalică în formă de y. Radiesteziştii sunt căutaţi (şi bine plătiţi) de mari concerne sau chiar de armată. Este deja ştiut că faptul puşcaşii marini americani i-au folosit în timpul războiului din Vietnam (anii ’60) pentru a găsi celebrele tuneluri subterane ale vietnamezilor.
Citește și:
Cum te influenteaza planeta zodiei tale
Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr.02/14.01.2016
Autor: Irina Tudor Dumitrescu
Sursa foto: pixabay.com