Obiceiul care poate trăda o anxietate ascunsă. Mulți oameni îl confundă cu perfecționismul

La prima vedere, pare o calitate. Persoana respectivă verifică de mai multe ori un e-mail înainte să îl trimită, petrece ore întregi asupra unor detalii minore, refuză să predea un proiect până când nu este „perfect” și se gândește constant că ar fi putut face lucrurile mai bine.

Cei din jur o descriu adesea ca fiind organizată, conștiincioasă și perfecționistă. Însă psihologii atrag atenția că, în anumite situații, ceea ce pare perfecționism poate ascunde, de fapt, o formă de anxietate.

Tot mai multe cercetări arată că nevoia excesivă de a controla rezultatele, teama de greșeli și verificarea repetată a propriilor acțiuni nu sunt întotdeauna semne ale standardelor înalte, ci pot reprezenta încercări de a gestiona nesiguranța și stresul interior.

Perfecționism sau anxietate? Diferența este importantă

Mulți oameni folosesc termenul „perfecționist” pentru a descrie pe cineva atent la detalii și preocupat de calitate.

Însă specialiștii spun că există o diferență importantă între perfecționismul sănătos și cel alimentat de anxietate.

Potrivit American Psychological Association, perfecționismul sănătos presupune dorința de a obține rezultate bune și satisfacția procesului de dezvoltare personală. În schimb, perfecționismul maladaptativ este dominat de frica de eșec, de teama de critică și de convingerea că orice greșeală este inacceptabilă.

În acest al doilea caz, anxietatea devine motorul principal al comportamentului.

Obiceiul care ridică semne de întrebare

Unul dintre cele mai frecvente comportamente asociate anxietății ascunse este verificarea excesivă a propriei munci.

Persoana citește de zece ori același mesaj înainte să îl trimită. Revizuiește un document de nenumărate ori. Se întoarce constant asupra unei decizii și caută confirmări suplimentare chiar și atunci când are suficiente informații.

La exterior, acest comportament poate părea dovada unei atenții extraordinare la detalii.

În realitate, psihologii explică faptul că el este adesea alimentat de o întrebare interioară persistentă: „Dacă am greșit?”.

Frica de greșeală este adesea adevărata problemă

Potrivit cercetătorilor de la Harvard Medical School, persoanele anxioase tind să supraestimeze consecințele unei erori și să subestimeze propria capacitate de a face față situațiilor neprevăzute.

Astfel, o simplă greșeală într-un e-mail poate fi percepută ca o posibilă catastrofă profesională. O alegere banală poate genera ore întregi de analiză.

Nu este vorba despre dorința autentică de perfecțiune, ci despre încercarea de a evita disconfortul emoțional asociat incertitudinii.

De ce apare această nevoie de control

Anxietatea este strâns legată de nevoia de predictibilitate.

Potrivit National Institute of Mental Health, persoanele anxioase au adesea dificultăți în a tolera incertitudinea. Creierul caută permanent modalități de a reduce riscurile și de a anticipa problemele.

În acest context, verificarea repetată, planificarea excesivă sau refacerea constantă a unor sarcini pot crea iluzia controlului.

Pentru câteva momente, persoana se simte mai liniștită. Însă această liniște este de obicei temporară, iar îndoiala reapare rapid.

Perfecționismul modern și presiunea de a fi impecabilă

Specialiștii spun că mediul actual contribuie și el la această problemă.

Rețelele sociale, cultura productivității și presiunea de a excela simultan în carieră, relații, aspect fizic și viață personală pot alimenta sentimentul că trebuie să fim mereu la cel mai înalt nivel.

Potrivit cercetărilor publicate în revista Personality and Social Psychology Review, perfecționismul a crescut semnificativ în ultimele decenii, în special în rândul tinerilor adulți.

Autorii studiului, printre care psihologul Thomas Curran, au observat că standardele sociale tot mai ridicate contribuie la dezvoltarea anxietății și a autocriticii excesive.

Semne că în spatele perfecționismului se poate ascunde anxietatea

Psihologii spun că există câteva indicii care merită observate:

• dificultatea de a finaliza o sarcină deoarece „mai este ceva de îmbunătățit”;
• teama intensă de critică;
• procrastinarea cauzată de frica de a nu face lucrurile perfect;
• analiza excesivă a deciziilor;
• dificultatea de a delega responsabilități;
• autocritica severă după greșeli minore;
• nevoia constantă de validare și reasigurare.

Aceste comportamente nu indică automat o problemă psihologică, dar pot sugera că anxietatea joacă un rol mai important decât pare.

Cum afectează acest tip de comportament viața de zi cu zi

Paradoxal, dorința de a evita greșelile poate duce la mai mult stres și mai puțină eficiență.

Potrivit Mayo Clinic, perfecționismul asociat anxietății este corelat cu epuizarea emoțională, dificultățile de concentrare și scăderea satisfacției personale.

Persoana investește atât de multă energie în evitarea erorilor încât ajunge să se bucure tot mai puțin de propriile reușite.

În loc să simtă mândrie după finalizarea unui proiect, se concentrează pe ceea ce ar fi putut face mai bine.

Ce recomandă psihologii

Specialiștii subliniază că scopul nu este renunțarea la standardele înalte, ci dezvoltarea unei relații mai sănătoase cu greșelile.

Potrivit cercetărilor realizate de psihologul Kristin Neff, autocompasiunea poate reduce semnificativ anxietatea asociată perfecționismului.

Printre strategiile recomandate se numără:

• acceptarea faptului că greșelile fac parte din procesul de învățare;
• stabilirea unor standarde realiste;
• limitarea timpului dedicat verificărilor repetate;
• observarea dialogului interior critic;
• înlocuirea autocriticii cu o abordare mai blândă și realistă.

Când este momentul să ceri ajutor

Dacă perfecționismul începe să afecteze somnul, relațiile, performanța profesională sau starea generală de bine, poate fi utilă discuția cu un specialist.

Psihologii subliniază că anxietatea nu se manifestă întotdeauna prin atacuri de panică sau teamă evidentă. Uneori, ea se ascunde în spatele unor comportamente pe care societatea le laudă: organizarea excesivă, nevoia de control sau standardele imposibil de atins.

Iar înțelegerea diferenței dintre perfecționism și anxietate poate fi primul pas către o viață mai echilibrată și mai puțin apăsată de presiunea de a fi impecabilă.

Notă a redacției: Informațiile prezentate în acest articol au scop informativ și nu înlocuiesc evaluarea, diagnosticul sau recomandările oferite de psihologi, psihoterapeuți sau alți specialiști în sănătate mintală. Dacă simptomele de anxietate îți afectează viața de zi cu zi, este recomandat să consulți un specialist.

Foto: Profimedia

Pentru ca cele mai importante articole cu și despre TINE, te așteptăm și pe canalul nostru de WhatsApp Femeia.ro! Acolo vei afla sfaturi și trucuri interesante în exclusivitate, dar și cele mai interesante știri de pe site, direct pe telefonul tău!