Așa cum anumite trăsături fizice sunt transmise din generație în generație, și unele boli se păstrează în bagajul genetic.
O serie de afecțiuni pot fi moștenite (nu ne referim aici la mutațiile genetice), dar specialiștii avertizează că ele reprezintă un factor de risc, nu o certitudine, întrucât multe aspecte ce țin de stilul de viață influențează semnificativ apariția și dezvoltarea unei boli. Dacă ai dubii, nu-ți pune singură diagnosticul, ci consultă un specialist în boli genetice.
Intoleranțele alimentare
Alimentele cel mai frecvent incriminate de producerea intoleranțelor sunt grâul, glutenul, laptele, fructoza din fructe, unele legume, aditivii alimentari, zahărul, unele condimente. Intoleranța alimentară înseamnă, pe scurt, incapacitatea de a digera un aliment.
Motivul este lipsa unor enzime digestive (necesare pentru digestia proteinelor și zaharurilor); astfel, hrana rămâne parțial nedigerată. Intoleranța alimentară, spre deosebire de alergie (care este o reacție autoimună și care apare imediat după consumul de alimente) se manifestă prin simptome tardive, de până la 72 de ore distanță după consum. De aceea, intoleranța rămâne adesea subdiagnosticată, deși este mai frecventă decât alergia. Manifestările nu sunt severe și nu pun viața în pericol. Simptomele sunt preponderent digestive: crampe, balonare, disconfort abdominal, constipație, diaree, afectarea poftei de mâncare, greață.
Statisticile arată că jumătate din populația globului suferă de una sau mai multe intoleranțe. O persoană poate să prezinte intoleranțe multiple, la mai multe alimente. Sunt șanse mari să moștenești această tulburare dacă părinții sau bunicii tăi au avut-o. De exemplu, boala celiacă apare la 10% din rudele de grad I. Totuși, intoleranța la gluten poate să apară în cadrul aceleiași familii, dar cu simptome complet diferite. Și semnele intoleranței la lactoză apar de timpuriu.
Diabetul de tip II
Este, de asemenea, o afecțiune care poate fi încadrată în categoria celor ereditare. Dar, predispoziția nu este definitorie în acest caz, întrucât un rol principal în declanșarea acestei tulburări metabolice este stilul de viață. Cercetările efectuate la reputatul Centru de diabet Joslin (Joslin Diabetes Center) arată că prezența mai multor cazuri de diabet de tip II în aceeași familie reflectă împărtășirea acelorași factori de risc ce țin de mediu, anume stilul de viață sedentar și obezitate, nu neapărat împărtășirea aceleiași gene a diabetului.
Riscul de diabet în cazul unei rude a unui pacient cu diabet de tip II este similar celui al populației generale, susține studiul. Totuși, genetica diabetului de tip II este complexă și există câteva nuanțe în această privință. Dacă un pacient dezvoltă diabet chiar dacă are o greutate normală, atunci riscul rudelor sale este dublu de a face diabet în comparație cu populația generală.
Iar dacă acest pacient cu diabet și greutate normală are un părinte suferind de diabet de tip II, riscul pentru urmași este triplu față de populația generală; dacă ambii părinți au diabet de tip II, crește cu 50% riscul ca moștenitorii lor să aibă diabet. Evoluția diabetului în majoritatea cazurilor este strâns legată de efectele stilului de viață.
Fibromul uterin
Este o tumoră benignă, adesea nesimptomatică, prezentă în cavitatea uterină la peste 50% din femeile de vârstă fertilă. Totodată, 75% din femei dezvoltă un fibrom cândva pe parcursul vieții. Important de menționat este că fibromul uterin se poate mări, fiind nevoie de intervenție chirurgicală, însă nu crește riscul de cancer.
Cauzele genetice sunt principalul factor de risc care crește incidența fibromului uterin. Dacă mama sau bunica au avut, ești și tu predispusă la a dezvolta această formațiune. Există însă o interacțiune a factorilor de risc; de aceea, în stabilirea cauzelor se ține seamă și de factorii de mediu sau cei hormonali. De exemplu, femeile supraponderale au un nivel de estrogeni mai mare, iar activitatea hormonală dezechilibrată favorizează dezvoltarea fibromului.
De asemenea, femeile a căror primă menstruație a apărut înainte de împlinirea vârstei de 10 ani au risc crescut de a avea fibrom uterin. Totodată, alimentația nesănătoasă (lipsită de fructe și legume, dar cu consum excesiv de carne) și dependența de tutun sau alcool pot stimula creșterea fibromului uterin. Pentru femeile care au avut cel puțin o naștere, riscul apariției unor fibroame uterine este mult diminuat, arată cercetările.
Astmul
Tendința de a dezvolta o reacție alergică de natură respiratorie este moștenită. Dacă unul dintre părinți are sau a avut astm, cresc șansele să ai și tu această afecțiune, dar nu înseamnă că o vei și avea. Dacă ambii părinți sunt astmatici, riscul se dublează. Dar, ca orice altă afecțiune, astmul este rezultatul predispoziției genetice cumulata cu expunerea la alergenii din mediu: aer rece, aer poluat, fum de țigară, infecții respiratorii repetate etc.
Chiar dacă ai sau nu o tendință moștenită, poți dezvolta astm și în condiții de factor de mediu care te expun la alergeni. Este cazul celor care lucrează în industria lemnului, care devin sensibili ca urmare a stimulilor din mediu. Medicii îl numesc astm ocupațional.
Hipercolesterolemia
Există persoane care, în ciuda unei alimentații echilibrate și a unui stil de viață activ, au un nivel crescut al colesterolului, ceea ce se traduce printr-un exces de colesterol (LDL) în fluxul sangvin, care este depozitat pe pereții vaselor de sânge, îndeosebi pe arterele care duc sângele la inimă (arterele coronariene). În formele de hipercolesterolemie moștenită, excesul de colesterol se poate acumula și în tendoane, sub piele sau pe cornee (la suprafața ochiului).
Aceasta poartă numele de hipercolesterolemie familială și afectează una din 500 de persoane. Adesea este nesimptomatică, dar există unele semne, precum durere în piept (angină), crăpături în călcâie, slăbiciunea mâinilor sau picioarelor. Când metabolismul colesterolului este afectat, apare de timpuriu predispoziția către boala coronariană arterială și complicații cardiovasculare (infarct miocardic, accident vascular cerebral). Pentru reducerea riscurilor, medicii recomandă analiza periodică a profilului lipidelor, precum și o dietă hipocalorică și tratament cu statine (medicamente hipolipemiante).
Așchia nu sare departe de trunchi!
Medicii spun că cele nouă luni în pântecul mamei și până la împlinirea a doi ani sunt momente esențiale pentru sănătate, fiind o perioadă vitală care influențează nu doar metabolismul, ci și dezvoltarea ulterioară și tendința de a dezvolta anumite boli. Primele 1.000 de zile de viață ne programează sănătatea; de aceea, atât factorii de mediu, cât și nutriția adecvată sunt considerate bazele stării de bine de mai târziu.
Știai?
Ochii albaștri sunt de fapt o mutație genetică. Înainte ca aceasta să se producă, în urmă cu 10.000 de ani, toți oamenii aveau ochi căprui, arată o cercetare a Universității din Copenhaga.
Citește și:
- Ce spun durerile de sâni
- Cum transformi alimentele rele în prietenoase cu silueta
- Mici probleme cu ochii
Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr.25/29.06.2017
Autor: Lidia Năstase
Sursa foto: 123rf