Ce înseamnă dacă îți faci mereu griji pentru lucruri care nu s-au întâmplat încă. Psihologii explică fenomenul

Ți s-a întâmplat vreodată să îți imaginezi zeci de scenarii negative înaintea unui eveniment important? Să te gândești că vei spune ceva greșit la o întâlnire, că vei primi vești proaste după un control medical sau că o problemă minoră se va transforma într-o situație dificilă?

Dacă răspunsul este da, nu ești singura. Psihologii spun că tendința de a ne face griji pentru lucruri care nu s-au întâmplat încă este extrem de frecventă și face parte din modul în care creierul uman încearcă să gestioneze incertitudinea.

Problema apare atunci când aceste gânduri devin constante și încep să afecteze starea de bine, somnul sau capacitatea de a ne bucura de prezent.

De ce creierul nostru anticipează probleme

Din perspectivă evolutivă, oamenii au supraviețuit datorită capacității de a identifica și anticipa pericolele.

Potrivit specialiștilor de la American Psychological Association (APA), creierul este programat să acorde mai multă atenție amenințărilor decât experiențelor pozitive. Acest mecanism, cunoscut sub numele de „bias negativ”, avea un rol important în supraviețuirea strămoșilor noștri.

În trecut, anticiparea unui pericol putea salva viața unei persoane. Astăzi însă, același mecanism poate transforma situații obișnuite într-o sursă constantă de îngrijorare.

Ce este îngrijorarea anticipativă

Psihologii folosesc termenul de „anxietate anticipativă” pentru a descrie tendința de a ne concentra asupra unor evenimente negative care s-ar putea întâmpla în viitor.

Potrivit Cleveland Clinic, anxietatea anticipativă apare atunci când mintea începe să trateze posibilitățile ca și cum ar fi certitudini.

De exemplu:

„Sigur voi da greș la prezentare.”
„Cu siguranță ceva rău se va întâmpla.”
„Nu voi face față situației.”

În realitate, aceste scenarii sunt doar ipoteze, însă creierul reacționează la ele ca și cum ar fi reale.

De ce gândurile negative apar mai ales seara

Mulți oameni observă că grijile devin mai intense înainte de culcare.

Potrivit experților de la Sleep Foundation, seara există mai puține distrageri externe, iar mintea are tendința să se concentreze asupra preocupărilor nerezolvate.

În plus, oboseala mentală acumulată pe parcursul zilei poate face mai dificilă gestionarea gândurilor anxioase.

Acesta este unul dintre motivele pentru care unele persoane petrec zeci de minute sau chiar ore imaginându-și scenarii despre viitor în loc să adoarmă.

Catastrofizarea: când mintea merge direct la cel mai rău scenariu

Un fenomen asociat frecvent cu îngrijorarea excesivă este catastrofizarea.

Potrivit Mayo Clinic, catastrofizarea reprezintă tendința de a presupune că rezultatul cel mai grav este și cel mai probabil.

De exemplu:

• o întârziere la serviciu devine în minte riscul de a fi concediată;
• o durere de cap banală este asociată imediat cu o boală gravă;
• un mesaj la care nu ai primit răspuns devine semnul unei probleme majore în relație.

Acest tip de gândire amplifică stresul și poate crea un cerc vicios al anxietății.

De ce nu funcționează să „nu te mai gândești”

Mulți oameni încearcă să alunge aceste gânduri spunându-și: „Nu mă mai gândesc la asta”.

Psihologii spun însă că această strategie are adesea efectul opus.

Potrivit cercetărilor realizate de Daniel Wegner, atunci când încercăm să suprimăm un gând, creierul continuă să îl monitorizeze, ceea ce îl poate face și mai prezent.

De aceea, specialiștii recomandă observarea gândurilor fără a le trata ca pe adevăruri absolute.

Cum îți dai seama că îngrijorarea a devenit excesivă

Experții de la National Health Service (NHS) spun că este important să acorzi atenție unor semne precum:

• dificultăți de concentrare;
• probleme de somn;
• senzația permanentă de tensiune;
• oboseală inexplicabilă;
• nevoia constantă de reasigurare din partea celorlalți;
• imposibilitatea de a te relaxa.

Dacă aceste simptome persistă și afectează viața de zi cu zi, este recomandată consultarea unui specialist.

Ce recomandă psihologii

În loc să încerci să controlezi fiecare posibil rezultat, psihologii recomandă să te concentrezi asupra lucrurilor pe care le poți influența în prezent.

Potrivit Harvard Health Publishing, câteva strategii utile includ:

• notarea grijilor într-un jurnal;
• exercițiile de respirație și mindfulness;
• limitarea timpului petrecut în fața știrilor și a rețelelor sociale;
• activitatea fizică regulată;
• menținerea unei rutine de somn.

Aceste obiceiuri pot ajuta la reducerea tendinței de a proiecta constant scenarii negative în viitor.

Grijile nu sunt predicții

Un lucru important subliniat de psihologi este că îngrijorarea nu reprezintă o formă de pregătire și nici o predicție.

Faptul că ne imaginăm un scenariu negativ nu îl face mai probabil.

De multe ori, mintea încearcă să creeze iluzia controlului prin anticiparea tuturor posibilităților. Însă viața reală este mult mai nuanțată decât scenariile construite de anxietate.

În cele mai multe cazuri, lucrurile se desfășoară diferit față de modul în care ni le imaginăm.

Foto: Profimedia

Notă a redacției: Acest articol are scop exclusiv informativ și nu înlocuiește sfatul unui psiholog sau psihiatru. Dacă grijile persistente, anxietatea sau gândurile repetitive afectează semnificativ viața de zi cu zi, este recomandată consultarea unui specialist în sănătate mintală.

Pentru ca cele mai importante articole cu și despre TINE, te așteptăm și pe canalul nostru de WhatsApp Femeia.ro! Acolo vei afla sfaturi și trucuri interesante în exclusivitate, dar și cele mai interesante știri de pe site, direct pe telefonul tău!